Endometrioză: factori, simptome și tratament
Endometrioza afectează la nivel mondial aproape 10% dintre femeile de vârstă reproductivă și adesea durează până la 10 ani până la stabilirea diagnosticului. Este o tulburare complexă, care presupune creșterea, în afara uterului, a unor țesuturi asemănătoare mucoasei uterine. Poate provoca dureri cronice, inflamație și, într-o parte dintre cazuri, și infertilitate. Recunoașterea este îngreunată și de diversitatea simptomelor. Cauzele și procesul de dezvoltare a endometriozei nu sunt pe deplin elucidate. Apariția sa este pusă în legătură cu dezechilibre hormonale, factori de mediu, stil de viață (alimentație, somn, stres) și predispoziție genetică. În ultima vreme, este considerată tot mai mult o problemă imună și inflamatorie, agravată de modificările hormonale ciclice și de expunerea la substanțe toxice din mediu. Tratamentele convenționale, precum intervenția chirurgicală și terapia hormonală, adesea nu aduc rezultate satisfăcătoare, astfel încât o parte dintre femeile afectate se orientează spre abordarea integrativă. În această viziune, specialiștii oferă sprijin vizând și alimentația, suplimentarea alimentară și stilul de viață, luând în considerare ansamblul funcționării persoanei. Completarea posibilităților medicinei convenționale cu aceste instrumente poate contribui la îmbunătățirea calității vieții și la ameliorarea dificultăților fizice și emoționale ale bolii.
Ce este endometrioza?
Endometrioza este o afecțiune ginecologică cronică în cursul căreia țesuturi asemănătoare mucoasei uterine cresc în afara uterului, cel mai frecvent pe ovare, pe trompele uterine și pe mucoasa pelvisului. Mai rar, aceste țesuturi pot apărea și în afara zonei organelor pelvine, de exemplu în torace. Acest țesut este sensibil hormonal, astfel încât, în timpul ciclului menstrual, se poate detașa, poate sângera și se poate inflama, provocând durere, cicatrizare, precum și aderențe în țesuturile și organele din jur 1–3. În esență, putem vorbi despre un proces inflamator dependent de estrogen. 4 Diagnosticul se stabilește de obicei pe baza simptomelor și a anamnezei, dar confirmarea definitivă este oferită adesea doar de examinarea laparoscopică 3. Printre tratamente se numără terapia medicamentoasă, care se concentrează pe restabilirea echilibrului hormonal; intervențiile chirurgicale, al căror scop este îndepărtarea țesuturilor endometriozice; precum și alte tratamente care, cu o abordare integrativă, vizează și alimentația și stilul de viață. Strategia de tratament adecvată combină adesea aceste metode, îmbunătățind astfel calitatea vieții pacientelor și ameliorând complicațiile. 2
Tipurile de endometrioză
Endometrioza poate fi împărțită în trei tipuri principale, în funcție de localizarea țesuturilor și de profunzimea creșterii lor (figura 1). Primul tip este endometrioza superficială, care apare la suprafața peritoneului sau pe exteriorul organelor viscerale. Al doilea tip, endometrioza profund infiltrativă, înseamnă leziuni care pătrund și în stratul muscular al intestinului, al vezicii urinare sau al altor organe, provocând adesea dureri severe și alte simptome. Al treilea tip este endometrioza ovariană, în acest caz formându-se pe ovare chisturi mai mari, denumite endometrioame. Aceste chisturi se pot asocia adesea cu infertilitatea și cu un risc crescut de cancer ovarian. Cele trei tipuri de endometrioză diferă atât prin manifestarea clinică, cât și prin tratament. Endometrioza superficială provoacă de obicei simptome mai ușoare, în timp ce cea profund infiltrativă se asociază frecvent cu dureri semnificative și probleme intestinale, în urma cărora poate deveni necesară intervenția chirurgicală. 5
Figura 1: Tipurile de endometrioză
Factorii de risc și comorbiditățile endometriozei
Riscul de endometrioză poate fi crescut de anumite circumstanțe, precum agregarea familială, ciclul menstrual mai scurt de 27 de zile, sângerarea prelungită (mai lungă de 5 zile), expunerea îndelungată la estrogen, absența copiilor, indicele scăzut de masă corporală sau originea asiatică. 3, 5 Boala se asociază frecvent cu alte afecțiuni ginecologice, de exemplu chisturi ovariene sau sindromul Asherman (în cursul căruia țesutul cicatricial format pe fața internă a peretelui uterin provoacă aderențe), precum și cu probleme digestive, cum ar fi IBS 6–7. Comorbiditatea endometriozei se poate manifesta și prin probleme sistemice, precum infecții, alergii, boli autoimune, afecțiuni psihiatrice și anumite boli tumorale, de exemplu cancerul ovarian și cel mamar. Cauzele apariției posibilelor boli asociate nu sunt încă pe deplin cunoscute, dar în ele pot juca un rol și citokinele inflamatorii, miARN-ul, precum și migrarea și răspândirea celulelor stem. 5
Simptomele endometriozei
Intensitatea simptomelor variază de la o persoană la alta și nu reflectă neapărat extinderea sau severitatea endometriozei. Este posibil ca o endometrioză de mică întindere să provoace simptome severe, la fel cum una de întindere mai mare poate fi însoțită de durere ușoară sau chiar de absența simptomelor 2–3, 6. Simptome mai cunoscute:
- Durere pelvină
- Crampe înainte de menstruație
- Menstruație dureroasă (și lungă)
- Sângerare abundentă
- Durere în timpul sau după contactul sexual
- Dificultăți de a rămâne însărcinată
Simptome mai puțin cunoscute:
- Probleme gastrointestinale, de exemplu balonare, greață și diaree
- Defecație sau urinare dureroasă (mai ales
- înainte de sau în timpul menstruației)
- Durere în partea inferioară a spatelui
- Ovulație dureroasă
- Sindromul vezicii dureroase
- Oboseală sau durere cronică
- Depresie, anxietate
Cum se diagnostichează endometrioza?
Procesul de stabilire a diagnosticului de endometrioză începe, la apariția durerilor și a problemelor menstruale, cu trecerea în revistă, împreună cu medicul ginecolog, a simptomelor și a anamnezei. Medicul efectuează apoi o examinare pelvină fizică, în cursul căreia verifică prin palpare zona bazinului, pentru a observa dacă apar durere sau modificări. În continuare se efectuează o ecografie abdominală și/sau vaginală, care oferă o imagine a organelor reproductive și poate ajuta la identificarea endometrioamelor. Se mai poate recomanda, ca examinare, imagistica prin rezonanță magnetică (RMN), cu ajutorul căreia putem obține informații detaliate despre localizarea și dimensiunea endometriozei. Deși RMN-ul poate evidenția eficient leziunile de endometrioză, laparoscopia oferă posibilitatea prelevării de probe de țesut și a determinării exacte a stadiului bolii. Chirurgii pot examina atunci direct zona pelvină, ceea ce permite confirmarea diagnosticului, dar chiar și efectuarea intervențiilor de tratament necesare 3, 6. Se poate întâmpla, de asemenea, ca endometrioza să fie descoperită întâmplător, deoarece nu în toate cazurile apar simptome. Pe lângă toate aceste examinări, medicina funcțională recomandă, de asemenea, investigații suplimentare, teste și analize de laborator, pentru o înțelegere mai completă a stării. Acestea sunt detaliate în capitolul următor. 2
Dezvoltarea endometriozei
În cursul evoluției, organismele pluricelulare au dezvoltat cele trei principii fundamentale ale diferențierii necesare formării țesuturilor: (1) își repară ADN-ul deteriorat ca urmare a unor factori interni sau externi; (2) pentru diviziunea lor sunt necesare semnale provenite din mediul înconjurător; (3) rămân fidele până la capăt locului determinat genetic. Se pare că endometrioza nu se supune celui de-al treilea principiu evolutiv fundamental. Fie că sunt conduse de forțe interne, fie de mediu, celulele endometriozei și-au pierdut legătura cu locul lor desemnat din uter 5. Cele mai studiate și mai populare teorii care explică „migrarea” lor sunt: abordările menstruației retrograde și ale celulelor stem de origine extrauterină. Însă niciuna dintre teorii nu poate explica toate formele de manifestare clinică și toate caracteristicile patologice ale endometriozei. 5 Cauza tulburării și procesul ei de dezvoltare sunt deocamdată puțin cunoscute, în domeniu desfășurându-se cercetări variate. Apariția bolii este pusă în legătură cu dezechilibre hormonale, predispoziție genetică, factori de mediu și stil de viață (alimentație, somn, stres) 2. În plus, endometrioza este considerată tot mai mult o problemă imună și inflamatorie, agravată de modificările hormonale ale ciclului feminin și de expunerea la substanțe toxice din mediu. Înțelegerea naturii complexe și multifactoriale a endometriozei este de importanță fundamentală în elaborarea unor strategii de tratament eficiente și în îmbunătățirea calității vieții pacientelor.
Figura 2: Factorii de dezvoltare a endometriozei
Factorii de dezvoltare a endometriozei:
Tulburările sistemului imunitar și inflamațiile
Endometrioza este o boală ginecologică cronică, inflamatorie, caracterizată prin inflamație locală și prin tulburarea funcționării sistemului imunitar. Inflamația poate fi interpretată ca o consecință a sângerării și a leziunilor tisulare care apar în timpul menstruației, deoarece țesuturile endometriozei nu se pot detașa și nu pot fi eliminate din organism așa cum se întâmplă în mod normal la nivelul uterului. 5 În leziunile de endometrioză și în lichidul peritoneal (al peritoneului) este caracteristică supraproducția anumitor mediatori inflamatori și citokine, prostaglandine, metaloproteinaze și molecule de adeziune, precum și formarea speciilor reactive de oxigen și de azot, ceea ce generează o inflamație persistentă 5, 8. În zona afectată apar și diferite celule imunitare. Sunt caracteristice creșterea numărului și modificarea funcției macrofagelor, ale limfocitelor T și B, precum și scăderea numărului celulelor natural killer (celulele NK). Așadar, dereglarea sistemului imunitar joacă un rol în dezvoltarea endometriozei, anumite celule imunitare nefuncționând eficient în eliminarea celulelor problematice 2, 8. Una dintre cauze poate fi proteina galectin-3, care joacă un rol important în reglarea răspunsului imun. Nivelul acestei proteine este crescut în lichidul peritoneal al persoanelor care trăiesc cu endometrioză și inhibă funcționarea celulelor NK și crește aderența reciprocă a celulelor endometriale, putând astfel contribui la apariția cicatrizării și a proliferării celulelor de țesut conjunctiv (fibroza), precum și la menținerea inflamației cronice. Terapiile îndreptate împotriva galectin-3 pot reprezenta, potențial, o nouă abordare în tratamentul endometriozei. 1 Endometrioza seamănă cel mai mult cu o rană cronică ce nu se vindecă. Activarea căii NF-κB joacă, de asemenea, un rol semnificativ în inflamație și în dezvoltarea bolii. NF-κB este un factor de transcripție nuclear care se activează sub acțiunea diferiților factori de stres, de exemplu mediatori inflamatori sau stres oxidativ, și reglează exprimarea a numeroase gene inflamatorii. Activarea sa stimulează producția de mediatori inflamatori. În plus, poate influența nivelul de estrogen și de progesteron. Estrogenul însuși stimulează activarea NF-κB, ceea ce poate contribui la perturbarea echilibrului hormonal și la agravarea simptomelor endometriozei. 5 Totodată, reglarea citokinelor antiinflamatorii și a anumitor mecanisme imunosupresoare poate îmbunătăți răspunsul inflamator. IL-10, de exemplu, este o citokină antiinflamatorie care poate inhiba producția de citokine proinflamatorii, atenuând astfel reacțiile. Citokinele antiinflamatorii influențează și funcționarea celulelor T, în special a celulelor T reglatoare, care pot ajuta la menținerea echilibrului sistemului imunitar. Calea PD-1/PD-L1 este un mecanism imunosupresor esențial, responsabil de inhibarea funcționării celulelor T. Activarea sa poate contribui la menținerea mediului inflamator, deoarece împiedică funcționarea eficientă a celulelor imunitare, astfel încât inhibarea acestei căi poate fi o altă opțiune promițătoare în tratamentul endometriozei. 5 Pentru atingerea și monitorizarea unui nivel mai scăzut al inflamației, examinarea unor markeri specifici de inflamație (de exemplu măsurarea nivelului hs-CRP) poate ajuta la monitorizarea gradului de inflamație, precum și la evaluarea eficienței tratamentelor care vizează reducerea inflamației. 2
Dezechilibrul hormonal
La femeile care trăiesc cu endometrioză se poate observa un nivel crescut de estrogen, care stimulează creșterea țesutului endometrial din afara uterului. Progesteronul, celălalt hormon cu rol important în ciclul menstrual, are efecte antiinflamatorii, însă la femeile care suferă de endometrioză poate exista o rezistență la progesteron. Aceasta înseamnă că țesutul endometrial nu răspunde la efectul antiinflamator al progesteronului, permițând astfel creșterea în continuare a țesuturilor anormale. Ca urmare a dezechilibrului hormonal, ciclul menstrual poate deveni neregulat, ceea ce poate duce la apariția altor afecțiuni, de exemplu infertilitatea. 2, 9 La baza tulburării hormonale stau scăderea activității receptorului de progesteron (PR) și creșterea activității receptorului de estrogen (ER). Activitatea scăzută a PR nu poate contrabalansa efectele inflamatorii ale nivelului crescut de estrogen, ceea ce contribuie la menținerea endometriozei și la dificultățile tratamentului. La femeile care suferă de endometrioză se poate observa și o activitate crescută a aromatazei. Aromataza este o enzimă care joacă un rol-cheie în sinteza hormonilor steroidieni, contribuind la creșterea producției locale de estrogen în țesuturile anormale și favorizând inflamația. 5 Deoarece țesuturile endometriale sunt ele însele capabile să producă estrogen, terapiile hormonale convenționale care vizează scăderea nivelului de estrogen și creșterea nivelului de progesteron (contraceptive sau agoniști GnRH) nu asigură întotdeauna efectul dorit și pot fi însoțite de efecte secundare (de exemplu osteoporoză) 1, 5, 10. Pentru creșterea eficienței tratamentului, este important să se ia în considerare restabilirea echilibrului hormonal. În viziunea medicinei funcționale, examinarea echilibrului dintre hormoni este esențială. Aceasta subliniază rolul metabolismului și al detoxifierii hormonilor, precum și efectul stresului cronic și al toxinelor de mediu în dezvoltarea endometriozei. 1 Pentru abordarea dereglării hormonale poate fi importantă o analiză hormonală amplă, care poate ajuta la personalizarea opțiunilor de tratament. Aceste teste măsoară diferiți hormoni și metaboliți și pot oferi informații valoroase pentru diagnosticarea dezechilibrelor hormonale. Prin tratamente hormonale țintite și intervenții asupra stilului de viață este posibilă reducerea inflamației, echilibrarea sistemului hormonal și îmbunătățirea stării generale de sănătate. 2
Menstruația retrogradă
Un cerc mai larg de experți este de acord că menstruația retrogradă poate juca un rol semnificativ în procesele de dezvoltare a endometriozei. În timpul menstruației retrograde, sângele menstrual, care conține celule endometriale vii, curge prin trompele uterine în cavitatea pelvină, în loc să fie eliminat prin colul uterin și vagin. Aceste celule se implantează ulterior pe suprafața altor organe și, reacționând la modificările estrogenului, pot sângera și se pot inflama în timpul ciclului menstrual, ceea ce duce la durere. 9 Deși menstruația retrogradă apare la majoritatea femeilor, endometrioza se dezvoltă doar la un mic procent dintre ele. La baza acestui fapt stă probabil funcționarea deficitară a sistemului imunitar înnăscut, care nu poate elimina eficient celulele anormale din zona pelvină 1. Dezechilibrele hormonale, în special rezistența la progesteron, creează, de asemenea, un mediu care permite aderarea, creșterea și înmulțirea celulelor. În plus, la apariția endometriozei pot contribui și procesele de metaplazie celulară (transformarea stratului subțire de celule care căptușește peretele intern al cavității abdominale în endometru glandular) sau de metastazare limfatică și vasculară (transportul celulelor endometriale prin vasele limfatice și sanguine) 4. Teoria menstruației retrograde se află în strânsă legătură și cu obstacolele în calea evacuării uterine (de exemplu stenoza colului uterin, miomul), care pot crește, de asemenea, riscul. 5 Este însă important de reținut că, spre deosebire de endometrioza superficială, endometrioza profund infiltrativă apare în straturile mai profunde ale structurilor organelor, iar apariția sa este mai puțin explicată de teoria menstruației retrograde. Dezvoltarea sa seamănă mai degrabă cu procesul de formare a metastazelor canceroase. Prin urmare, în prezent nu există dovezi clare că menstruația retrogradă ar putea explica de una singură apariția diferitelor tipuri de endometrioză, în special în locuri precum cavitatea toracică sau creierul. 5
Compoziția microbiomului
Flora intestinală sau microbiomul intestinal este un mediu complex și dinamic, care cuprinde bacterii, arhee, fungi și virusuri. Acestea joacă un rol-cheie în funcționarea sănătoasă a organismului uman, inclusiv în absorbția nutrienților, în răspunsurile imune și în influențarea permeabilității intestinale. 11 În microbiomul intestinal al femeilor care trăiesc cu endometrioză se pot observa diferențe. Disbioza microbiomului intestinal, adică perturbarea echilibrului florei intestinale, poate contribui la progresia endometriozei. În endometrioză sunt scăzute diversitatea microbiomului și nivelul bacteriilor Lactobacillus 1, 11–12. În plus, atât în probele genitale, cât și în cele gastrointestinale, este crescută proporția microbilor potențial patogeni. 12 Conform teoriilor contaminării bacteriene, în cazul endometriozei sângele menstrual este puternic contaminat cu bacteria patogenă Escherichia coli 13. Endotoxina atribuită bacteriei (lipopolizaharidul, LPS) poate favoriza creșterea endometriozei, deoarece reglează răspunsul proinflamator în pelvis 14. Pe lângă E. coli, au mai fost descrise și alte bacterii potențial patogene: Gardnerella, α-Streptococcus, Enterococcus, Proteobacteria, Enterobacteriaceae 15–16. Tratamentul hormonal cu GnRHa (vezi mai jos) poate agrava și mai mult colonizarea microbiană prin apariția crescută a acestor bacterii, ceea ce poate duce chiar la endometrită (inflamația infecțioasă a endometrului) 13. Este deosebit de interesant și faptul că microbiota intestinală influențează și nivelul de estrogen, deoarece o parte a microbiomului este estrobolomul, care este capabil să metabolizeze estrogenul. Microbii estrobolomului produc, de exemplu, β-glucuronidază, care deconjugă (desface) acidul glucuronic de pe molecula de estrogen, crescând astfel nivelul de estrogen liber circulant, ceea ce are un efect direct asupra endometriozei 11–12. Mai multe genuri codifică producția de β-glucuronidază, printre care și genul Escherichia menționat mai sus. 16 Natura exactă a legăturii dintre microbiom și endometrioză nu este încă pe deplin elucidată, dar se pare că dezechilibrul microbiomului intestinal și al tractului reproductiv poate contribui la dezvoltarea și agravarea bolii. Microbii influențează metabolismul estrogenului și, prin aceasta, pot avea un efect asupra endometriozei. În consecință, utilizarea probioticelor și eliminarea tulpinilor patogene oferă o opțiune terapeutică promițătoare în tratamentul bolii și în ameliorarea simptomelor. O dovadă excelentă în acest sens este faptul că anumite tulpini de Lactobacillus (de exemplu Lactobacillus gasseri) pot reduce durerea asociată endometriozei 12. Analiza genomică cuprinzătoare a scaunului oferă posibilitatea elaborării unor planuri de tratament personalizate și a refacerii țintite a florei intestinale, ceea ce poate ajuta la ameliorarea simptomelor și îmbunătățește, de asemenea, calitatea generală a vieții. 2, 11
Toxicitatea de mediu
La baza dezvoltării endometriozei pot sta și numeroși factori de mediu, dintre care joacă un rol important toxinele de mediu, metalele grele, ftalații, precum și pesticidele și produsele industriale 9, 17. Aceste substanțe chimice sunt disruptori endocrini, adică au un efect direct asupra echilibrului hormonal. Ambalajele alimentelor, produsele de îngrijire corporală și cosmetice, precum și sticlele de plastic pentru apă conțin adesea aceste substanțe. 1, 9 Un nivel crescut de ftalați și de bisfenol A (BPA) poate fi detectat în sângele femeilor care suferă de endometrioză. BPA seamănă structural cu estrogenul (care are un rol deosebit în dezvoltarea endometriozei), însă organismul are nevoie de mai mult timp pentru a-l metaboliza, iar acesta poate perturba procesele de semnalizare ale estrogenului, agravând simptomele bolii. 1 Substanțele poluante organice clorurate industriale (dioxinele, pesticidele organice clorurate, bifenilii policlorurați) pot fi, de asemenea, puse în legătură cu dezechilibrul hormonal și cu inflamația crescută 18. În plus, poluarea aerului, în special pulberile fine în suspensie (PM2,5) și HAP-urile (hidrocarburile aromatice policiclice), poate crește riscul de endometrioză, deoarece intensifică inflamația cronică și stresul oxidativ. 2 Reducerea expunerilor dăunătoare de mediu este esențială pentru protejarea sănătății reproductive. Pentru protejarea sănătății reproductive a femeilor sunt necesare reglementări stricte de protecție a mediului, practici sustenabile, o gestionare responsabilă a deșeurilor și conștientizarea publicului. Testele pentru metale grele efectuate de laboratoarele de medicină funcțională pot fi instrumente utile în evaluarea acestui factor de risc al endometriozei, deoarece pot identifica prezența diferitelor toxine de mediu în organism. 2
Factori legați de stilul de viață
Factorii alimentari și obiceiurile de viață care pot fi puse în legătură cu dezvoltarea endometriozei joacă un rol important în progresia bolii și în tratarea simptomelor. Consumul anumitor tipuri de carne roșie, de alimente procesate și de grăsimi saturate poate crește riscul de endometrioză. În schimb, o alimentație bogată în fructe, legume și acizi grași omega-3 reduce riscul bolii. Includerea în alimentație a alimentelor cu efect antiinflamator poate ajuta la reducerea inflamației cronice 2. Pe lângă toate acestea, alimentația poate influența estrobolomul și întregul microbiom intestinal. Consumul de fitoestrogeni prezenți în alimente influențează, de asemenea, în mod semnificativ, microbiota intestinală și riscul bolilor legate de estrogen. Fitoestrogenii pot avea efecte estrogenice sau antiestrogenice, astfel încât pot fi factori de protecție sau factori de risc în dezvoltarea bolilor tumorale sau a altor boli cronice 11. Recomandările alimentare pot fi citite mai jos, printre opțiunile de tratament. Factorii legați de stilul de viață, mișcarea fizică regulată și gestionarea stresului au, de asemenea, un efect semnificativ asupra endometriozei. La femeile care se mișcă activ, riscul de dezvoltare a bolii este mai scăzut, deoarece mișcarea fizică regulată reduce inflamația. În schimb, stresul cronic slăbește sistemul imunitar și poate duce la tulburări ale sistemului hormonal, contribuie la agravarea simptomelor endometriozei, favorizând creșterea țesuturilor endometrului 2. Cu timpul, stresul cronic și durerea pot contribui la un fel de sensibilizare centrală, în cursul căreia sistemul nervos central modifică percepția durerii, iar persoanele afectate reacționează cu durere și la stimulii normali din mediu, ceea ce îngreunează și mai mult conviețuirea cu simptomele 1. Asemenea stresului, lipsa somnului sau deteriorarea calității somnului reprezintă, de asemenea, un factor de risc în cazul endometriozei. 19 În ansamblu, alimentația și alți factori legați de stilul de viață joacă un rol important în dezvoltarea și tratarea endometriozei, de aceea, pentru persoanele afectate, este recomandată introducerea unei alimentații adecvate și a unor schimbări în stilul de viață pentru ameliorarea simptomelor.
Funcționarea celulelor stem și a celulelor progenitoare
Conform teoriilor bazate pe celule stem aflate la baza endometriozei, această stare poate fi atribuită activității celulelor stem provenite din mucoasa uterină sau din măduva osoasă. Sub acțiunea unor influențe hormonale, celulele stem endometriale sunt capabile să se fixeze pe suprafețe diferite de originea lor, să pătrundă și să evite răspunsul imun. Celulele stem provenite din măduva osoasă, atât cele mezenchimale (țesutul de bază din care se dezvoltă celelalte țesuturi conjunctive), cât și cele hematopoietice, contribuie la regenerarea endometrului. Aceste celule pot crește în timpul ciclului menstrual, dar dacă, din greșeală, se fixează nu în endometru, ci în alte țesuturi moi, pot contribui la endometrioză. Alte teorii pun la îndoială ideea că endometrioza provine din celule stem ale măduvei osoase. Celulele progenitoare, asemenea celulelor stem, sunt capabile să se transforme în multe celule somatice diferite, însă în limite mai restrânse. Se presupune că celulele progenitoare epiteliale circulante provenite din endometru sunt surse mai probabile decât celulele măduvei osoase. Potrivit acestei ipoteze, endometrioza începe atunci când o celulă progenitoare epitelială endometrială circulantă formează o glandă la locul leziunii, care apoi atrage diferite celule progenitoare stromale (de țesut conjunctiv). Această abordare oferă o nouă perspectivă în înțelegerea dezvoltării endometriozei. 5
Genetica și epigenetica
Fondul genetic și epigenetic al endometriozei joacă un rol semnificativ în dezvoltarea bolii. (Epigenetica descrie modul în care comportamentul nostru și mediul nostru influențează exprimarea genelor noastre.) Femeile în a căror familie a apărut deja endometrioza sunt expuse unui risc mai mare. 1–2 Anumite gene influențează sistemul de estrogen al organismului, ceea ce poate contribui la dezvoltarea bolii. Expunerea fetală la substanțe chimice care afectează sistemul endocrin (de exemplu dioxine și ftalați) contribuie, se presupune, de asemenea, la riscul crescut. 1 Mutații ale unor gene care pot fi asociate cu tumorile se regăsesc, de asemenea, frecvent în diferitele tipuri de endometrioză (de exemplu KRAS). Se pare însă că acestea totuși nu contribuie semnificativ la apariția tumorilor, deoarece pentru aceasta sunt necesare de obicei mai multe mutații. Unele mutații însă, precum mutațiile KRAS, pot influența supraviețuirea endometrului aflat în locul anormal și rezistența acestuia la tratamentul cu progesteron. 20 Deși țesuturile endometriale cu localizare normală și anormală prezintă asemănări genetice, ele diferă prin profilul lor epigenetic, în special prin tiparele de metilare a ADN-ului. Aceste diferențe influențează genele care joacă un rol în răspunsul imun, în inflamație, în aderența celulară și în semnalizarea hormonală. Iar miARN-urile (care reglează expresia genelor) diferă, de asemenea, între țesuturile cu localizare normală și cele cu localizare anormală, influențând progresia bolii și procese precum supraviețuirea, diferențierea și migrarea celulelor. Dezvoltarea tuturor acestor domenii creează, de asemenea, posibilitatea elaborării unor noi abordări terapeutice. 20 Este important, de asemenea, să avem în vedere că genele nu reprezintă un destin prestabilit. Cu ajutorul tratamentelor complexe, al alimentației și al stilului de viață suntem capabili să reducem încărcătura toxică, să sprijinim detoxifierea și să ne îmbunătățim starea. 1
Poate fi tratată endometrioza?
Instrumentele medicinei convenționale în tratamentul endometriozei
La elaborarea planului de tratament al endometriozei, furnizorii de servicii medicale iau în considerare mai mulți factori: severitatea bolii, intenția pacientei de a avea copii în viitor, vârsta sa și intensitatea simptomelor, în special a durerii 3. Strategiile de tratament convenționale se concentrează de obicei pe reducerea durerii și pe îmbunătățirea problemelor de fertilitate, incluzând atât metode medicamentoase, cât și chirurgicale. După intervenția chirurgicală, multe paciente resimt o ameliorare a simptomelor, însă, în multe cazuri, aceasta este doar temporară, iar simptomele pot reveni în câțiva ani. Diferitele terapii hormonale pot fi, de asemenea, însoțite de efecte secundare neplăcute.
Simptomele endometriozei se pot uneori reduce și de la sine, în special după menopauză, precum și în timpul sarcinii și al alăptării. Cele mai multe paciente au însă nevoie de un tratament continuu pentru controlul simptomelor și gestionarea bolii 1, 21. Se recomandă începerea cât mai devreme a combinării diferitelor tratamente, pentru obținerea celui mai bun rezultat. 3
Utilizarea analgezicelor
În tratamentul endometriozei, calmarea durerii este esențială, în acest scop specialiștii în sănătate recomandând adesea analgezice care se pot obține fără rețetă, antiinflamatoare nesteroidiene. Aceste medicamente ameliorează eficient crampele însoțite de durere, dar sunt potrivite doar pentru tratamentul simptomatic. 3, 6
Terapiile hormonale
Scopul tratamentului farmacologic este, pe lângă reducerea durerii, împiedicarea progresiei bolii, precum și restabilirea fertilității, astfel încât opțiunile terapeutice includ și medicamentele hormonale. Printre tratamentele hormonale se numără contraceptivele combinate, care reglează hormonii ce stimulează endometrioza și ameliorează durerea menstruală. Acestea pot fi comprimate, injecții, plasturi sau inele vaginale, prin utilizarea cărora multe femei au o menstruație mai ușoară și mai scurtă. Este necesară utilizarea lor timp de cel puțin un an, fără întrerupere, pentru instalarea efectului de ameliorare a simptomelor. O altă opțiune, agoniștii hormonului eliberator de gonadotropină (GnRH), blochează ciclul menstrual, scăzând astfel nivelul de estrogen, ceea ce duce la micșorarea țesutului de endometrioză. În fond, induc în mod artificial o menopauză, iar apoi, prin suplimentarea cu doze scăzute de estrogen sau progestin, pot fi ameliorate efecte secundare neplăcute precum bufeurile, creșterea în greutate, uscăciunea vaginală sau osteoporoza. Progestinul este varianta produsă în laborator a progesteronului, care joacă un rol în ciclul menstrual și în sarcină. Prin intermediul său pot fi oprite atât ciclul menstrual, cât și creșterea țesutului de endometrioză. Printre terapiile cu progestin se numără dispozitive mici introduse în uter, injecții contraceptive sau comprimate contraceptive care conțin doar progestin. În sfârșit, merită menționat că și un grup de inhibitori de aromatază reduce cantitatea de estrogen din organism și se utilizează de obicei împreună cu progestin sau cu comprimate contraceptive combinate. 3, 6 În ansamblu, terapiile hormonale nu oferă o soluție definitivă, deoarece simptomele pot reveni după oprirea tratamentului. În cazul fiecărui medicament este important de menționat că nu este recomandată nici utilizarea lor în timpul sarcinii, nici dacă se dorește o sarcină. Iar posibilele efecte secundare ale tratamentelor hormonale este important să fie avute în vedere și să se încerce reducerea lor. 1, 3
Tratamentele de fertilitate
Pentru femeile cu endometrioză care se confruntă cu probleme de fertilitate, endocrinologii de reproducere recomandă de obicei diferite tratamente. Acestea pot fi medicamente care ajută ovarele să producă mai multe ovocite și pot include, de asemenea, procesul de fertilizare in vitro, adică fertilizarea artificială. 6 Chirurgia conservatoare, care îndepărtează țesutul de endometrioză fără ca uterul sau ovarele să fie afectate, poate crește, de asemenea, șansele de a rămâne însărcinată și poate ajuta și la reducerea durerii. Tehnicile chirurgicale laparoscopice, care se realizează prin incizii mici, permit îndepărtarea țesutului de endometrioză, iar după intervenție se încearcă, prin tratamente hormonale, îmbunătățirea șanselor de a rămâne însărcinată. 6 Laparoscopia asistată robotic este deosebit de utilă pentru îndepărtarea endometriozei profund infiltrative, dar poate duce la complicații care afectează tractul gastrointestinal, urinar sau sexual 22. Se poate întâmpla, de asemenea, ca, în timp, intervenția să trebuiască repetată (chiar de mai multe ori), ceea ce poate fi însoțit de leziuni nervoase și poate intensifica sensibilitatea la durere. 1
Îndepărtarea uterului și a ovarelor
Soluțiile chirurgicale mai radicale, precum îndepărtarea uterului sau a ovarelor, se numără printre ultimele opțiuni și se recomandă de obicei în cazurile în care alte tratamente nu dau rezultate. Printre indicațiile frecvente ale intervenției chirurgicale se numără durerea pelvină, infertilitatea și chisturile ovariene endometriale 22. Este însă important că aceste intervenții provoacă o menopauză precoce, care poate avea pe termen lung consecințe severe, precum un risc crescut de apariție a bolilor cardiovasculare, precum și a anumitor boli metabolice. 6 Cheia tratamentului medical convențional al endometriozei este ca pacienta să colaboreze cu un medic în care are încredere sau să solicite chiar și o a doua opinie, pentru a putea înțelege pe deplin opțiunile de tratament și efectele, respectiv efectele secundare ale acestora. 6
Instrumentele medicinei funcționale în tratamentul endometriozei
Endometrioza se caracterizează prin inflamație crescută, activitate estrogenică ridicată și tulburarea funcționării sistemului imunitar. Abordarea de medicină funcțională poate fi un bun complement al instrumentelor medicinei convenționale și oferă posibilitatea de a aborda problema în complexitatea ei. Cu ajutorul unor intervenții țintite privind alimentația și stilul de viață putem reduce inflamația și putem sprijini un metabolism sănătos al estrogenului, ceea ce influențează pozitiv simptomele 23. Recomandările noastre, prezentate în figura 3, sunt detaliate mai jos.
Figura 3: abordarea funcțională în tratamentul endometriozei
Alimentația și suplimentarea alimentară în cazul endometriozei
Alimente și diete utile Alimentația antiinflamatoare joacă un rol fundamental în tratamentul endometriozei. Pentru ameliorarea simptomelor endometriozei este important să eliminăm alimentele proinflamatorii, ultraprocesate, și să alegem în locul lor alimente proaspete, integrale. Aceasta ajută la refacerea sistemului intestinal devenit permeabil, la menținerea sau instaurarea echilibrului microbiomului și la reducerea inflamației. 1 Alimente care favorizează reducerea inflamației sunt, de exemplu, fructele, legumele și alimentele bogate în acizi grași omega-3 sănătoși, precum peștele, ouăle, nucile și semințele (de exemplu semințele de in) 23. Legumele și fructele proaspete nu doar reduc inflamația, ci fibrele conținute de ele sprijină și tranzitul intestinal, care joacă un rol-cheie în procesul de detoxifiere 1. Poate ajuta să reținem că, în legumele verzi-închis, carotenoidele și flavonoidele (de exemplu varza creață, spanacul, pak choi, năsturelul, broccoli, mangoldul) au un efect antiinflamator. La fel, este benefic și consumul de beta-caroten prezent în legumele și fructele portocalii și galbene (de exemplu în morcovi, ardei și mango). Merită menționată și bromelaina, enzimă antiinflamatoare prezentă în ananas 23. Este o idee bună să integrăm toate acestea într-o dietă mediteraneană, care poate ajuta nu doar la ameliorarea simptomelor, ci și la îmbunătățirea calității vieții 2, 24. În dietă își pot găsi locul și supa de oase, colagenul și alimentele fermentate, care pot ajuta la menținerea sănătății mucoasei intestinale. 1 Menținerea unui sistem hormonal sănătos este, de asemenea, indispensabilă, deoarece nivelul ridicat de estrogen poate agrava simptomele endometriozei. Optimizarea funcției ficatului și a intestinului contribuie la eliminarea eficientă a excesului de estrogen din organism. Alimentele cu conținut ridicat de fibre, precum legumele crucifere (de exemplu broccoli, varza de Bruxelles, varza), sfecla, năsturelul și anghinarea, sprijină metabolismul estrogenului. Indol-3-carbinolul prezent în legumele crucifere joacă un rol important în legarea excesului de estrogen, ajutând astfel eliminarea sa în siguranță 1. În plus, fitoestrogenii, care se găsesc în anumite plante, de exemplu în semințele de in, în mere și în năut, pot avea un efect antiestrogenic, ajutând la instaurarea echilibrului estrogenului. Efectul soiei în această privință rămâne însă în continuare controversat. 23 Este important și ca alimentația să fie compusă din alimente cu încărcătură glicemică scăzută, deoarece nivelul ridicat de insulină poate intensifica inflamația. Consumul de proteine și de grăsimi sănătoase, precum peștele gras, ouăle și semințele de in menționate mai sus, contribuie și la reglarea nivelului glicemiei. Aceste alimente sunt bogate și în vitamina D, putând astfel ajuta la îmbunătățirea toleranței imune, care este, de asemenea, un element central în abordarea cauzelor declanșatoare ale endometriozei. 23 În sfârșit, merită menționat că, de obicei, carnea animalelor și a vânatului crescute în sistem ecologic și pe pășune conține acizi grași omega-3 într-o concentrație mai mare decât cea a animalelor crescute în spații închise. Alegerea altor produse provenite din agricultura ecologică reduce, de asemenea, expunerea la xenoestrogeni. 23 Alimente de evitat Reducerea consumului de alimente proinflamatorii este cel puțin la fel de importantă ca aportul de nutrienți adecvați. Și acest lucru poate contribui în mare măsură la susținerea unui microbiom intestinal sănătos și la reducerea inflamației în întregul organism. 2 Alimentele proinflamatorii care trebuie evitate sau reduse sunt: alimentele cu conținut ridicat de zahăr și de grăsimi trans sau de acizi grași omega-6. Astfel de alimente sunt cele procesate, carbohidrații rafinați (de exemplu pastele, prăjiturile, biscuiții), alimentele prăjite în ulei, carnea animalelor crescute în sistem industrial, cofeina și alcoolul. 1–2, 23 În plus, poate merita să încercăm câte o dietă de eliminare, în cursul căreia excludem temporar anumite alimente din alimentație, în scopul depistării alergiilor și a sensibilităților alimentare. Merită să luăm în considerare eliminarea produselor lactate și a glutenului în endometrioză, deoarece aceste componente pot agrava inflamația și tulburarea funcționării sistemului imunitar. 1–2, 23 Suplimentele alimentare Pentru ameliorarea simptomelor endometriozei sunt disponibile numeroase suplimente alimentare și plante medicinale bazate pe dovezi. Suplimentele alimentare pot completa tratamentul endometriozei prin reducerea inflamației și refacerea leziunilor tisulare. 2 Plante și substanțe active cu efect terapeutic, antiinflamator în endometrioză:
- Ghimbir
- Scorțișoară
- Cuișoare
- Ceai verde
- Curcumă (substanță activă: curcumina)
- Rozmarin (substanță activă: carnosol)
- Ardei iute (substanță activă: capsaicina)
- Afine, merișoare, struguri și alte fructe de pădure (substanțe active: resveratrol, pterostilben)
- Arborele de tămâie (substanță activă: boswellia). 1
- Extract din scoarță de pin (substanță activă: picnogenol) – femeile care au luat timp de 48 de săptămâni câte 60 mg pe zi de extract din scoarță de pin maritim francez au resimțit o reducere lentă, dar constantă a simptomelor endometriozei 23.
- Vitexul (mielăreaua) este, de asemenea, o plantă medicinală utilizată de milenii, care poate ajuta la reglarea ciclului menstrual și a echilibrului hormonal 2.
- Merită evidențiat și flavonoidul cu efect de întărire a imunității numit quercetină (prezentă în mod natural în mere, în fructe de pădure și în legume, în broccoli, în conopidă, în varză, în varza de Bruxelles, în uleiul de măsline, în capere și în ceapă) 1, 23.
- Pectina citrică modificată (MCP) este o fibră alimentară produsă din pulpa citricelor, capabilă să blocheze activitatea moleculei galectin-3, care provoacă cicatrizarea și aderența. În plus, funcționează și ca un chelator blând, fiind astfel capabilă să lege metalele grele și alte toxine, iar ca prebiotic poate susține, de asemenea, creșterea microbilor intestinali benefici.
- Este importantă includerea suplimentelor destinate susținerii ficatului. Armurariul se utilizează în mod tradițional pentru susținerea funcției hepatice, cu efect protector împotriva leziunilor hepatice provocate de metalele grele. Printre suplimentele suplimentare care favorizează detoxifierea ficatului se numără antioxidantul N-acetil-cisteină (NAC), care ajută la prevenirea leziunilor tisulare provocate de inflamație, precum și acidul alfa-lipoic (ALA) și glutationul. Conform unei cercetări, utilizarea NAC timp de trei luni a redus semnificativ dimensiunea chisturilor și durerea la femeile care suferă de endometrioză 1–2.
- În sfârșit, probioticele și prebioticele pot fi, de asemenea, folosite pentru susținerea unui microbiom intestinal sănătos. Probioticele sunt bacterii vii care, odată ingerate, pot ajuta la restabilirea echilibrului bacteriilor din intestin. Prebioticele, în schimb, sunt fibre alimentare care hrănesc bacteriile benefice din intestin, sprijinind înmulțirea lor.
| Supliment alimentar | Efecte | Surse |
|---|---|---|
| Vitamina D | Antiinflamator, imunomodulator; un nivel adecvat poate ajuta la controlul supraviețuirii și creșterii țesuturilor endometriale, reglează echilibrul hormonal, iar suplimentarea sa poate reduce durerea cauzată de endometrioză și poate îmbunătăți calitatea vieții. | Lumina soarelui, peștii mai grași, gălbenușul de ou, ficatul, unele ciuperci. |
| Vitamina A | Importantă pentru sănătatea mucoasei sistemului digestiv, a organelor reproducătoare și a pelvisului, susține metabolizarea eficientă a estrogenului. Beta-carotenul este precursorul vitaminei A. Pentru funcționarea sa sunt necesare și vitaminele D și K. | Legume și fructe portocalii și galbene, precum și legumele cu frunze verzi închise, ouă, ficat. |
| Vitamina C | Crește imunitatea celulelor și susține funcția de barieră a mucoasei, fiind astfel importantă pentru funcționarea sănătoasă a țesuturilor atât la nivel intestinal, cât și în regiunea pelviană. | Legume și fructe proaspete de culoare deschisă, precum și legumele cu frunze verzi închise. |
| Vitamina E | La femeile care suferă de endometrioză, nivelul acestui antioxidant este mai scăzut, ceea ce poate contribui la inflamația crescută și la creșterea excesivă a țesutului endometrial. | Nuci și semințe, în special semințe de floarea-soarelui, semințe de pin, migdale și alune, precum și avocado, spanac și ulei de măsline. |
| Vitaminele B | Pe lângă faptul că susțin transformarea acizilor grași esențiali în forma lor benefică, cu efect antiinflamator, vitaminele B sunt indispensabile și pentru metabolizarea eficientă a estrogenului la nivelul ficatului. În special vitaminele B6 reduc intensitatea și durata durerilor menstruale. | Carne și pește, organe, ouă, leguminoase, fasole, linte roșie, varză de Bruxelles, spanac, salată verde, sfeclă roșie, ridichi, semințe de in și semințe de floarea-soarelui. |
| Acizi grași esențiali | Sunt indispensabili pentru o funcție hormonală sănătoasă. Este însă important ca omega-3 și omega-6 să fie într-un echilibru adecvat (într-un raport de aproximativ 1:1 - 1:4). Pentru metabolizarea lor și pentru transformarea în prostaglandine cu efect benefic sunt necesare și minerale precum zincul și vitamina B6. Acestea sunt molecule lipidice cu efect hormonal antiinflamator în organism. | Peștii grași, precum sardina, somonul, macroul, heringul și păstrăvul. |
| Magneziu | Susține detoxifierea ficatului, favorizând eliminarea excesului de estrogen și funcțiile imunitare. | Nucă braziliană, ouă, semințe de floarea-soarelui, ficat, pește și semințe de chia. |
| Iod | Efect antiinflamator, susținerea echilibrului hormonal (reducerea dominanței estrogenice) și susținerea sistemului imunitar. | Alge marine și alge, pești și viețuitoare marine, ouă, sare iodată. |
- Tabel: Vitamine și nutrienți importanți pentru femeile care trăiesc cu endometrioză 23
În ansamblu, în tratamentul endometriozei, utilizarea unei alimentații adecvate și a suplimentelor alimentare poate oferi soluții promițătoare, în special sub îndrumarea unui specialist. Combinația dintre intervențiile alimentare și suplimentele alimentare poate ajuta la restabilirea echilibrului hormonal feminin. Numeroase intervenții alimentare, de exemplu suplimentarea cu vitamine (D, A, C, E), acizii grași omega-3, curcuma, precum și diferite diete, precum cea mediteraneană sau dieta cu valoare FODMAP scăzută, pot avea un efect pozitiv asupra simptomelor bolii. 4
Minimizarea toxicității de mediu în endometrioză
Xenoestrogenii sunt substanțe chimice care „imită” efectul estrogenului natural, putând astfel interveni în echilibrul hormonal și contribui la apariția dominanței estrogenice. Cei mai mulți xenoestrogeni se găsesc în materialele plastice. Se recomandă evitarea alimentelor ambalate în folie de plastic moale, precum și a celor păstrate în cutii de plastic. Trebuie evitată, de asemenea, încălzirea la microunde în cutii sau ambalaje de plastic, deoarece astfel se dizolvă în alimente mai mulți compuși de acest tip 1. Cutiile de conserve sunt prevăzute de obicei cu un strat de plastic care conține BPA (tot un xenoestrogen), ceea ce poate influența negativ sănătatea reproductivă a femeilor. În mod similar, ftalații prezenți în materialele plastice pot contribui, de asemenea, la tulburări hormonale. Se recomandă, așadar, utilizarea în locul lor a vaselor și a sticlelor din sticlă. Instalarea unui filtru de apă poate contribui, de asemenea, la sănătatea dumneavoastră la domiciliu, completată de o sticlă de apă reutilizabilă din oțel inoxidabil sau fără BPA, pe care o puteți lua oriunde cu dumneavoastră 23. Aceste substanțe dăunătoare pot apărea și în anumiți adezivi, folosiți de exemplu la mobilă sau la mochete, astfel încât și din acest punct de vedere merită să fim atenți la mediul nostru direct.
Sursa alimentelor este, de asemenea, esențială, deoarece carnea și produsele lactate comerciale conțin adesea hormoni de creștere, care pot, la rândul lor, perturba sistemul hormonal. Se recomandă alegerea produselor de origine animală hrănite cu iarbă, crescute în aer liber și ecologice, ori de câte ori este posibil. În plus, anumite produse de protecție a plantelor, pesticidele și insecticidele, pot influența, de asemenea, echilibrul hormonal, de aceea, în măsura posibilităților, merită să consumăm plante ecologice. Pentru a lua cele mai bune decizii, este important să ne informăm despre alimentele cel mai frecvent contaminate și să ne planificăm cumpărăturile în consecință. 23
În sfârșit, este importantă și alegerea produselor de îngrijire a pielii realizate din ingrediente naturale. Xenoestrogenii prezenți în șampoane, în săpunuri, în detergenți și produse de curățare, precum și în alte articole de toaletă, printre care parabenii și fenoxietanolii, sunt compuși chimici care se pot absorbi prin piele. Aceștia ajung apoi direct în țesuturi, fără ca ficatul să se poată apăra împotriva lor prin detoxifiere. 23
Împotriva endometriozei prin mișcare
Mișcarea fizică susține funcționarea sistemului imunitar, care joacă un rol decisiv în dezvoltarea și progresia endometriozei. Poate ajuta, de asemenea, la reglarea nivelurilor hormonale. Din perspectiva durerii cronice, activitatea fizică poate avea și un efect de îmbunătățire a somnului, de reducere a stresului și un efect antiinflamator general, toate importante din punctul de vedere al gestionării optime a durerii. 4
Întrebarea este dacă efectul pozitiv al mișcării fizice în cazul endometriozei poate fi cu adevărat demonstrat științific? Două analize sistematice ale literaturii s-au ocupat, de asemenea, de legătura dintre mișcarea fizică și endometrioză, dar cercetările s-au încheiat cu rezultate contradictorii. În timp ce unele studii au demonstrat cu succes efectul său protector, altele nu au găsit o legătură semnificativă între reducerea durerii și mișcarea fizică 4. Rezultatele de până acum sugerează că sunt necesare cercetări suplimentare pentru elaborarea unor programe eficiente de mișcare fizică.
Este important de luat în considerare, de asemenea, că mișcarea fizică excesivă sau incorectă poate chiar perturba echilibrul hormonal, de aceea găsirea cantității și a intensității adecvate este esențială 25. Formele de mișcare mai blânde, precum yoga, pilates, mersul pe jos și tai chi, pot ajuta la reducerea inflamației și pot favoriza, de asemenea, eliberarea endorfinelor, hormonii analgezici naturali ai organismului. Mișcarea fizică stimulează, de asemenea, ganglionii limfatici, care ajută organismul să elimine excesul de estrogen. Activitățile aerobice pot crește și nivelul de serotonină și o stare generală de bine mai bună, dar mișcarea fizică excesivă poate reprezenta, în anumite cazuri, și un obstacol 22. În zilele în care vă simțiți mai energic(ă), merită să alegeți antrenamente scurte, de intensitate mai mare (de exemplu HIIT – High-Intensity Interval Training), în locul unei alergări sau al unei ședințe de cardio îndelungate și solicitante. Mișcarea fizică excesivă și de lungă durată poate intensifica inflamația și producția de cortizol, ceea ce poate provoca și tulburări în funcționarea hormonilor. 23
Rolul îmbunătățirii somnului în endometrioză
Calitatea somnului femeilor cu endometrioză este semnificativ mai slabă decât cea a femeilor care trăiesc fără această boală. Aceasta poate fi în legătură cu durerea pelvină și cu sindromul vezicii dureroase, care au un efect negativ asupra calității vieții și a dispoziției. Pragul durerii la presiune, măsurat la nivelul marelui trohanter și în zona abdominală, este, de asemenea, mai scăzut la femeile cu endometrioză, ceea ce indică o sensibilitate centrală crescută, adesea asociată cu calitatea somnului. 4
Chiar și o lipsă de somn de mică amploare (în mod regulat mai puțin de 7–8 ore pe noapte) poate crește stresul și poate scădea pragul durerii, ceea ce face conviețuirea cu simptomele endometriozei o provocare și mai mare. Aceasta poate declanșa un cerc vicios care devine cronic, generând o deteriorare suplimentară a somnului. 23
Pentru favorizarea unui somn adecvat este important să respectăm ore regulate de culcare și de trezire, să limităm utilizarea dispozitivelor digitale înainte de culcare, precum și să recurgem la activități de relaxare, precum baia sau consumul unui ceai de plante. Aceste metode pot ajuta la restabilirea echilibrului hormonal și la obținerea unui somn odihnitor. 23
Gestionarea stresului împotriva endometriozei
Endometrioza este o stare însoțită de dureri fizice și sufletești, care apare împreună cu stresul cronic, astfel încât gestionării stresului îi revine un rol esențial. Stresul cronic reduce răspunsul imun al organismului (reacția celulelor natural killer), ceea ce poate contribui la agravarea leziunilor endometriale. Pe lângă aceasta, stresul poate provoca și o dereglare hormonală, care influențează negativ nivelul de estrogen și de progesteron, favorizând astfel intensificarea simptomelor bolii. Cercetările efectuate pe animale confirmă că stresul crește dimensiunea leziunilor endometriale, astfel încât reducerea nivelului său este indispensabilă pentru controlul simptomelor. 1
Printre metodele eficiente de gestionare a stresului se numără exercițiile de respirație, meditația mindfulness, precum și imaginația dirijată, care ajută la calmarea reacțiilor de stres ale organismului, reducând astfel inflamația și durerea. Metodele terapeutice minte-corp, de exemplu terapia cognitiv-comportamentală sau biofeedbackul, sunt, de asemenea, promițătoare pentru cele care se confruntă cu endometrioza. 1, 23–24
Reducerea stresului se poate realiza și sub forma unor plăceri simple, precum întâlnirea cu un prieten bun, o plimbare în parc, ascultarea unui album preferat sau o jumătate de oră în compania unei cărți bune. 23
Alte terapii în cazul endometriozei
Celelalte terapii alternative, complementare, acoperă un spectru larg în ceea ce privește gestionarea durerii în endometrioză. Acupunctura este promițătoare în tratarea durerii pelvine. În cursul unei cercetări realizate de Harvard Medical School, participantele au resimțit o reducere a durerii de 62% după un tratament de acupunctură de patru săptămâni 23. În plus, putem include aici și tratamentele chiropractice, care se concentrează pe coloana vertebrală și pe țesuturile moi. Terapiile manuale, precum masajul și fizioterapia planșeului pelvin, pot fi, de asemenea, utile în reducerea stresului, îmbunătățirea circulației și ameliorarea durerii pelvine. În sfârșit, tratamentele electrofizice, precum combinarea stimulării electrice nervoase transcutanate (TENS) și a stimulării electrice neuromusculare (NMES) cu alte terapii, pot îmbunătăți, de asemenea, eficiența gestionării durerii. Aceste metode complementare oferă femeilor care suferă de endometrioză, pe lângă ameliorarea durerii, posibilitatea de a-și îmbunătăți calitatea vieții cotidiene. 2, 24
Endometrioza poate avea o manifestare unică la fiecare femeie, deoarece se află într-o legătură complexă cu numeroase sisteme de organe. Scopul final în tratamentul endometriozei depinde întotdeauna de situația de viață a femeii respective, de obiectivele sale și de efectul bolii asupra calității vieții. Instrumentele medicinei funcționale iau în considerare și biochimia individuală, starea de sănătate și stilul de viață ale pacientei, datorită cărora, prin recomandări terapeutice personalizate, sprijină restabilirea echilibrului hormonal feminin și reducerea inflamației care provoacă durere.
Căutați cauzele din spatele simptomelor dumneavoastră?
Abordarea funcțională vă ajută să înțelegeți ce se află în spatele simptomelor dumneavoastră — și vă oferă un plan personalizat, ca să vă simțiți din nou bine.
Referințe
29 referințeSurse
[1] ‘A Functional-Medicine Approach to Endometriosis’, Experience Life, Sep. 21, 2023https://experiencelife.lifetime.life/article/a-functional-medicine-approach-to-endometriosis/
[2] H. Yoshimura, ‘Functional Medicine Approaches to Endometriosis: Managing Pain and Improving Quality of Life’, Rupa Health, Mar. 16, 2023https://www.rupahealth.com/post/integrative-approaches-to-endometriosis
[3] ‘What Is Endometriosis?’, Cleveland Clinichttps://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10857-endometriosis
[4] ‘Endometriosis: Root Causes & Lifestyle Interventions’, The Institute for Functional Medicinehttps://www.ifm.org/news-insights/endometriosis-root-causes-lifestyle-interventions/
[5] Y. Wang, K. Nicholes, and I.-M. Shih, ‘The Origin and Pathogenesis of Endometriosis’, Annu. Rev. Pathol. Mech. Dis., vol. 15, no. Volume 15, 2020, pp. 71–95, Jan. 2020, DOI:https://doi.org/10.1146/annurev-pathmechdis-012419-032654
[6] ‘Endometriosis - Symptoms and causes’, Mayo Clinichttps://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/endometriosis/symptoms-causes/syc-20354656
[7] ‘Asherman-szindróma’, Jun. 28, 2023https://egeszsegvonal.gov.hu/a-a/934-asherman-szindroma.html
[8] V. V. Chopyak, H. Koval, A. Havrylyuk, K. Lishchuk-Yakymovych, H. Potomkina, and M. K. Kurpisz, ‘Immunopathogenesis of endometriosis – a novel look at an old problem’, Cent. Eur. J. Immunol., vol. 47, no. 1, pp. 109–116, 2022, DOI:https://doi.org/10.5114/ceji.2022.113830
[9] J. Christie, ‘5 Common Root Causes Of Endometriosis And How To Treat Them’, Rupa Health, Apr. 07, 2022https://www.rupahealth.com/post/a-functional-medicine-approach-to-endometriosis
[10] S. Vannuccini, S. Clemenza, M. Rossi, and F. Petraglia, ‘Hormonal treatments for endometriosis: The endocrine background’, Rev. Endocr. Metab. Disord., vol. 23, no. 3, pp. 333–355, Jun. 2022, DOI:https://doi.org/10.1007/s11154-021-09666-w
[11] C. Kresser, ‘The Gut–Hormone Connection: How Gut Microbes Influence Estrogen Levels’, Kresser Institute, Nov. 15, 2017https://kresserinstitute.com/gut-hormone-connection-gut-microbes-influence-estrogen-levels/
[12] Z. Kovács, L. Glover, F. Reidy, J. MacSharry, and R. Saldova, ‘Novel diagnostic options for endometriosis – Based on the glycome and microbiome’, J. Adv. Res., vol. 33, pp. 167–181, Nov. 2021, DOI:https://doi.org/10.1016/j.jare.2021.01.015
[13] K. N. Khan et al., ‘Bacterial contamination hypothesis: a new concept in endometriosis’, Reprod. Med. Biol., vol. 17, no. 2, pp. 125–133, 2018, DOI:https://doi.org/10.1002/rmb2.12083
[14] K. N. Khan et al., ‘Escherichia coli contamination of menstrual blood and effect of bacterial endotoxin on endometriosis’, Fertil. Steril., vol. 94, no. 7, pp. 2860-2863.e3, Dec. 2010, DOI:https://doi.org/10.1016/j.fertnstert.2010.04.053
[15] K. N. Khan, A. Fujishita, M. Kitajima, K. Hiraki, M. Nakashima, and H. Masuzaki, ‘Intra-uterine microbial colonization and occurrence of endometritis in women with endometriosis†’, Hum. Reprod., vol. 29, no. 11, pp. 2446–2456, Nov. 2014, DOI:https://doi.org/10.1093/humrep/deu222
[16] M. Leonardi, C. Hicks, F. El-Assaad, E. El-Omar, and G. Condous, ‘Endometriosis and the microbiome: a systematic review’, BJOG Int. J. Obstet. Gynaecol., vol. 127, no. 2, pp. 239–249, 2020, DOI:https://doi.org/10.1111/1471-0528.15916
[17] L. Interdonato, R. Siracusa, R. Fusco, S. Cuzzocrea, and R. Di Paola, ‘Endocrine Disruptor Compounds in Environment: Focus on Women’s Reproductive Health and Endometriosis’, Int. J. Mol. Sci., vol. 24, no. 6, Art. no. 6, Jan. 2023, DOI:https://doi.org/10.3390/ijms24065682
[18] D. Sirohi, R. A. Ramadhani, and L. D. Knibbs, ‘Environmental exposures to endocrine disrupting chemicals (EDCs) and their role in endometriosis: a systematic literature review’, Rev. Environ. Health, vol. 36, no. 1, pp. 101–115, Mar. 2021, DOI:https://doi.org/10.1515/reveh-2020-0046
[19] S. Youseflu, S. Jahanian Sadatmahalleh, G. Roshanzadeh, A. Mottaghi, A. Kazemnejad, and A. Moini, ‘Effects of endometriosis on sleep quality of women: does life style factor make a difference?’, BMC Womens Health, vol. 20, no. 1, p. 168, Aug. 2020, DOI:https://doi.org/10.1186/s12905-020-01036-z
[20] B. Borghese, K. t. Zondervan, M. s. Abrao, C. Chapron, and D. Vaiman, ‘Recent insights on the genetics and epigenetics of endometriosis’, Clin. Genet., vol. 91, no. 2, pp. 254–264, 2017, DOI:https://doi.org/10.1111/cge.12897
[21] N. Bakalar, ‘Breast-Feeding May Lower Risk of Endometriosis’, The New York Times, Aug. 30, 2017https://healthynewbornnetwork.org/news-item/2017/breast-feeding-may-lower-risk-endometriosis/
[22] B. Smolarz, K. Szyłło, and H. Romanowicz, ‘Endometriosis: Epidemiology, Classification, Pathogenesis, Treatment and Genetics (Review of Literature)’, Int. J. Mol. Sci., vol. 22, no. 19, Art. no. 19, Jan. 2021, DOI:https://doi.org/10.3390/ijms221910554
[23] F. Grant, ‘A Functional Medicine approach to Endometriosis’, Steve Grant Health, Mar. 01, 2018https://www.stevegranthealth.com/articles-posts/functional-medicine-approach-to-endometriosis/
[24] A. Mazur-Bialy, S. Tim, A. Pępek, K. Skotniczna, and G. Naprawa, ‘Holistic Approaches in Endometriosis - as an Effective Method of Supporting Traditional Treatment: A Systematic Search and Narrative Review’, Reprod. Sci., vol. 31, no. 11, pp. 3257–3274, Nov. 2024, DOI:https://doi.org/10.1007/s43032-024-01660-2
[25] C. K. M.S, ‘What Causes Hormone Imbalance? | Revolution Health Radio’, Chris Kresser, Jul. 16, 2015https://chriskresser.com/what-causes-hormone-imbalance/
