Vitamina D – informații detaliate

Rezumat

• Nu este posibil ca necesarul de vitamina D pentru menținerea sănătății pe termen lung să fie asigurat exclusiv prin alimentație. În plus, este important de știut că organismul nu produce vitamina D nici atunci când lumina solară ajunge la piele doar prin sticla unei ferestre.
• Conform recomandării din 2012, pentru adulții peste 18 ani care se încadrează în categoria normoponderală, neobezi, aportul recomandat de vitamina D3 este de 1.500–2.000 UI, cantitate cu care se poate preveni deja apariția deficitului de vitamina D; iar cantitatea maximă care poate fi administrată în siguranță este de 4.000 UI. Pentru tratarea deficitului de vitamina D se recomandă o suplimentare cu vitamina D3 corespunzătoare gradului deficitului, caz în care cantitatea maximă care poate fi administrată o singură dată este de 50.000 UI ¹.
• În 2021, recomandarea a fost actualizată: doza recomandată pentru suplimentarea vitaminei D la adulții sănătoși nu s-a modificat, însă specialiștii au arătat că respectiva cantitate de vitamina D poate fi administrată și într-o singură priză, în doză de 14.000 UI pe săptămână sau de 60.000 UI pe lună ².
• Conform unui studiu, mortalitatea de orice cauză este redusă de un nivel al vitaminei D de 40–60 ng/ml ^3–5, pentru atingerea căruia se recomandă un aport zilnic de 4.000–6.000 UI de vitamina D ⁶. Acesta este mai ridicat decât recomandarea oficială.
• În caz de supraponderabilitate se recomandă un aport de vitamina D de o dată și jumătate față de cel corespunzător greutății normale, iar în caz de obezitate de două-trei ori mai mare ⁷.
• În Europa Centrală, de la sfârșitul lunii octombrie până la începutul lunii martie, din cauza unghiului de incidență al luminii solare, radiația UVB nu este suficientă pentru producerea vitaminei D. De aceea, în această perioadă se recomandă suplimentarea cu vitamina D, în principal sub formă de vitamina D3 ^{1, 8}.
• Nu există dovezi privind beneficiul screeningului nivelului de vitamina 25(OH)D în rândul populației asimptomatice, prin urmare măsurarea nivelului de vitamina D prin recoltare de sânge nu este justificată ⁹.
• Supradozajul de vitamina D este foarte rar și apare cel mai adesea în accidente industriale. În schimb, organismul este mai puțin capabil să compenseze un aport prea scăzut de vitamina D, ceea ce poate cauza numeroase probleme. În perioada de toamnă-iarnă, la 90–95% dintre oameni se dezvoltă un deficit de vitamina D.

Ce este vitamina D?

Vitamina D este una dintre cele 4 vitamine liposolubile: A, D, E și K. Spre deosebire de vitaminele hidrosolubile, aceste vitamine pot fi stocate de organism. Vitamina D are două forme: D2 și D3. Vitamina D2, denumită și ergocalciferol, poate fi obținută din alimente, din alimente de origine vegetală și din suplimente alimentare disponibile fără prescripție medicală. Vitamina D3, adică colecalciferolul, poate ajunge în organism din alimente îmbogățite cu vitamine, din alimente de origine animală – de exemplu pești grași, ulei din ficat de cod, ouă și ficat – sau prin suplimente alimentare. În plus, ea se produce atunci când pielea este expusă radiației ultraviolete (UV-B) sub formă de lumină solară. Din punct de vedere structural, D2 și D3 diferă între ele. Forma activă prezentă în organism, vitamina D3, prezintă asemănări cu unii hormoni, de exemplu cu estrogenul, cortizolul și testosteronul. Mulți consideră că vitamina D ar trebui clasificată drept hormon, în timp ce alții o consideră un neurosteroid uitat.

Principalele surse de vitamina D din alimentație: ouă, ficat, ciuperci, somon, alge, ulei din ficat de cod.

Vitaminele sunt nutrienți esențiali pe care organismul nostru nu îi poate produce sau nu îi poate produce în cantitate suficientă pentru a putea preveni anumite consecințe negative asupra sănătății sau anumite boli. Deficitul de vitamina D poate avea consecințe de amploare asupra sănătății, dincolo de rahitism. ¹⁰

Care este un nivel bun al vitaminei D?

Conform rezultatului primului studiu național, reprezentativ, de măsurare a nivelului de vitamina D, realizat de grupul de cercetare al Clinicii I de Medicină Internă a Universității Semmelweis, 95% din populația maghiară suferă de deficit de vitamina D. Acest lucru a fost făcut public de specialiștii care au efectuat cercetarea la 21 septembrie 2013, în cadrul unei conferințe de specialitate intitulate „Consensul privind vitamina D”. În cursul examinărilor lor a reieșit că, în lunile de la începutul primăverii, nivelul mediu al vitaminei D la populația adultă este de doar 16 ng/ml, adică aproximativ jumătate din valoarea normală. Potrivit specialiștilor, datele obținute confirmă recomandarea celor 15 organizații medicale de specialitate participante la consensul privind vitamina D, conform căreia suplimentarea cu vitamina D este absolut necesară în lunile de toamnă-iarnă. ¹¹ Societatea de Endocrinologie a Statelor Unite a recomandat stabilirea deficitului de vitamina D la un nivel seric al vitaminei 25(OH)D de 20 ng/ml sau mai puțin. Insuficiența de vitamina D există la un nivel cuprins între 21–29 ng/ml, în timp ce la o valoare de 30 ng/ml sau mai mare nivelul de vitamina D este corespunzător, atât la copii, cât și la adulți. Conform recomandării lor, este necesară atingerea unui nivel seric de 25(OH)D de 30 ng/ml pentru a putea evita riscurile legate de deficitul de vitamina D ^12–13, respectiv este ideală menținerea unui nivel de vitamina 25(OH)D de 40–60 ng/ml. ⁴ În rândul pacienților cu pielea deschisă la culoare a căror valoare 25(OH)D a fost < 20 ng/ml, mortalitatea de orice cauză a fost mai însemnată decât în cazul pacienților cu un nivel de vitamina 25(OH)D cuprins între 20–50 ng/ml. În plus, la pacienții cu pielea deschisă la culoare, mortalitatea asociată valorilor scăzute ale 25(OH)D a fost mai mare decât la pacienții cu pielea mai închisă la culoare. Este însă important de menționat și că valorile 25(OH)D > 50 ng/ml nu s-au asociat cu un risc crescut de mortalitate de orice cauză. ¹⁴

Cum poate fi măsurat nivelul vitaminei D?

În trecut, deficitul de vitamina D era stabilit atunci când se depista o afecțiune osoasă sub formă de rahitism sau osteomalacie. Aceste boli apar la o valoare 25(OH)D sub 10 ng/ml. Astăzi, nivelul de vitamina D al organismului se determină de obicei prin măsurarea nivelului seric al vitaminei 25(OH)D. Totuși, stabilirea exactă a deficitului sau a insuficienței de vitamina D pe baza nivelului seric al vitaminei 25(OH)D este contestată ⁹. Prin suplimentarea vitaminei D în doză corespunzătoare și în mod rutinier, a devenit inutilă examinarea insuficienței de vitamina D în cazul grupurilor cu risc. Nu există dovezi privind beneficiile screeningului nivelului de vitamina 25(OH)D în rândul populației asimptomatice. ⁹ Ținând cont de particularitățile metabolismului vitaminei D, vitamina D aportată nu este la fel de eficientă la toți oamenii; efectul ei poate fi influențat, de exemplu, de prezența unor micronutrienți sau chiar de supraponderabilitate. Un hormon al glandei paratiroide, parathormonul, reacționează împreună cu vitamina D asupra nivelului de calciu din sânge; în plus, nivelul de parathormon poate arăta dacă aprovizionarea organismului cu vitamina D este corespunzătoare și dacă vitamina poate fi valorificată în mod adecvat ¹⁵. În caz de supraponderabilitate, de exemplu, prin măsurarea parathormonului se poate deduce un metabolism al vitaminei D care funcționează mai slab, deci, odată cu aceasta, o necesitate mai mare. ¹⁶

Un nivel scăzut al vitaminei D poate fi cauzat de timpul prea scurt petrecut la soare, de diverși factori fiziologici sau de administrarea unor medicamente.

Beneficiile unui nivel corespunzător de vitamina D

Vitamina D are numeroase roluri în funcționarea corespunzătoare a organismului:

• Favorizează sănătatea oaselor și a dinților
• Contribuie la sănătatea sistemului imunitar, a creierului și a sistemului nervos
• Reglează nivelul insulinei și oferă ajutor și în gestionarea diabetului
• Susține funcția pulmonară, precum și menținerea sănătății sistemului cardiovascular
• Influențează expresia genică, printre altele și pe cea a genelor implicate în apariția cancerului. ^17–18

Un nivel corespunzător de vitamina D are numeroase efecte benefice atât asupra sănătății fizice, cât și asupra celei psihice.

Rolul vitaminei D în prevenirea bolilor

Pe lângă beneficiile primare enumerate, conform diverselor studii, vitamina D poate juca un rol activ și în următoarele:

• Reducerea riscului de scleroză multiplă ¹⁴.
• Poate diminua probabilitatea apariției bolilor cardiace ¹⁹.
• Poate reduce probabilitatea apariției gripei ²⁰.
• Are un fel de efect protector împotriva virusului gripal, însă pentru confirmarea acestui aspect sunt necesare cercetări suplimentare ²¹.

Asupra rolului vitaminei D în prevenirea bolilor atrage atenția și poziția a douăzeci de medici maghiari, publicată în revista Orvosi Hetilap cu titlul „Hazai konszenzus a D-vitamin szerepéről a betegségek megelőzésében és kezelésében” ¹:

• Vitamina D este un important regulator autocrin atât al răspunsului imun adaptativ, cât și al celui înnăscut.
• Deficitul de vitamina D joacă un rol în patogeneza bolilor autoimune.
• O suplimentare corespunzătoare cu vitamina D are, prin efectul său imunoreglator, o influență favorabilă în tratamentul de susținere al bolilor autoimune. Aplicată ca profilaxie primară, poate reduce riscul apariției bolilor autoimune.
• Nu este însă clar dacă, în bolile autoimune umane, deficitul de vitamina D poate fi suplimentat sau corectat cu aceeași doză ca în alte afecțiuni și la persoane de altfel sănătoase; respectiv care este nivelul de vitamina D necesar pentru ca o boală autoimună să nu se poată dezvolta sau, dacă s-a dezvoltat, pentru ca simptomele să se reducă.
• Pe baza tuturor acestora, la pacienții cu boli autoimune se recomandă măsurarea vitaminei 25(OH)D, în special în perioada de toamnă-iarnă. Se recomandă o substituție corespunzătoare și controlată, iar în cazul unei boli autoimune care se activează frecvent sau al necesarului îndelungat de corticosteroizi, se recomandă administrarea vitaminei D nu doar terapeutic, ci și profilactic.

Vitamina D atenuează depresia

Conform unui studiu, aportul de vitamina D poate juca un rol important în reglarea dispoziției, iar prin aceasta și în prevenirea depresiei. În lucrarea lor, oamenii de știință care au efectuat cercetarea afirmă că simptomele acelor pacienți cu depresie care au primit suplimente de vitamina D s-au ameliorat. ²² Iar în cursul examinării persoanelor care suferă de fibromialgie, cercetătorii au constatat că deficitul de vitamina D este mai frecvent la cei care se confruntă cu depresie. ²³

Vitamina D și sănătatea florei intestinale

Se pare că efectul benefic al vitaminei D asupra sistemului imunitar se realizează parțial prin intermediul florei intestinale. ^24–25 În cursul unui studiu, persoane sănătoase examinate au primit vitamina D administrabilă pe cale orală, o dată pe săptămână, în doză de 50.000 UI, timp de 12 săptămâni. La examinarea efectelor a reieșit că parametrii care indică funcțiile renale și hepatice ale participanților s-au ameliorat față de grupa de vârstă, iar în plus a crescut, pe baza analizei genomice a scaunului, și diversitatea bacteriilor intestinale. În plus, a crescut numărul bacteriilor intestinale cu efect benefic în mod special asupra sănătății, în detrimentul celor dăunătoare sănătății. ²⁶

Rolul vitaminei D în scăderea în greutate

Potrivit constatării cercetătorilor, cantitatea crescută de vitamina D a avut un efect de reducere a apetitului asupra participanților la studiul lor: cei care au luat zilnic suplimente de vitamina D au fost capabili să elimine un surplus de greutate mai mare decât cei care au primit placebo ²⁷. În plus, în cazul acelor persoane supraponderale care iau zilnic suplimente de vitamina D, s-au ameliorat și indicatorii de risc ai bolilor cardiace. ²⁸

Legătura dintre vitamina D și oasele sănătoase

Vitamina D joacă un rol important în reglarea calciului și în menținerea nivelului de fosfor din sânge în organism, factori care sunt de importanță vitală pentru sănătatea oaselor ²⁹. Vitamina D este necesară pentru ca intestinele să poată absorbi calciul și să recupereze cantitatea de calciu care altfel ar fi eliminată de rinichi. La copii, deficitul de vitamina D poate cauza rahitism, care, ca urmare a înmuierii oaselor, provoacă de obicei un aspect puternic încovoiat. Și la adulți, în mod asemănător, deficitul de vitamina D se manifestă sub formă de osteomalacie sau înmuiere a oaselor; osteomalacia duce la o densitate osoasă slabă și la slăbiciune musculară. ³⁰ Consens de specialitate ¹:

• Doar la un nivel normal de vitamina D este suficient aportul de calciu recomandat.
• În caz de deficit de vitamina D se instalează pierderea de masă osoasă.
• În caz de deficit sever de vitamina D se modifică și structura oaselor, iar în cazuri extreme duce la rahitism / osteomalacie.
• În caz de deficit de vitamina D crește numărul căderilor care sporesc riscul de fracturi osoase.
• Eficacitatea preparatelor utilizate în tratamentul osteoporozei scade semnificativ în deficitul de vitamina D.

Legătura dintre sănătatea sugarilor și vitamina D

Deficitul de vitamina D a fost pus în legătură și cu hipertensiunea arterială la copii: un studiu din 2018 a găsit o posibilă legătură între nivelul scăzut al vitaminei D și rigiditatea pereților arteriali la copii. ³¹ Conform American Academy of Allergy Asthma and Immunology (AAAAI), dovezile arată o legătură între expunerea scăzută la vitamina D și riscul crescut de sensibilizare alergică ³². Un exemplu în acest sens îl reprezintă copiii care trăiesc mai aproape de Ecuator, deoarece aceștia ajung la spital din cauza alergiilor într-o proporție mai mică și li se eliberează mai puține rețete pentru autoinjectoare de epinefrină. În plus, în rândul lor și alergia la arahide este prezentă cu o probabilitate mai mică. AAAAI evidențiază, de asemenea, un studiu australian legat de introducerea ouălor ³³. Oul este o sursă timpurie frecventă de vitamina D, iar la acei copii care au început să îl consume abia după vârsta de 6 luni s-a dezvoltat alergie cu o probabilitate mai mare decât în cazul copiilor care l-au mâncat deja de la vârsta de 4–6 luni. În plus, vitamina D poate intensifica și efectul antiinflamator al glucocorticoizilor, ceea ce este potențial util ca terapie complementară pentru cei care suferă de astm rezistent la steroizi. ³⁴

Legătura dintre o sarcină sănătoasă și vitamina D

Într-un studiu din 2019 s-a sugerat că femeile însărcinate care suferă de deficit de vitamina D sunt expuse unui risc mai mare în ceea ce privește preeclampsia și nașterea prematură. ³⁵ În plus, medicii au pus nivelul vitaminei D în legătură și cu diabetul gestațional și cu vaginoza bacteriană a femeilor însărcinate. Totodată, este important de menționat și că un studiu din 2013 a asociat nivelul ridicat de vitamina D din timpul sarcinii cu un risc crescut de alergie alimentară la copii în primii doi ani de viață. ³⁶ Nu este exclusă posibilitatea ca, în acest studiu, efectul negativ al administrării vitaminei D să fi fost provocat de deficitul relativ de vitamina A generat de aportul mai ridicat ³⁷. Despre legătura complexă dintre vitaminele D și A puteți citi mai jos, la paragraful intitulat Legătura dintre vitamina D și vitamina A.

Câtă vitamina D merită administrată?

Nu este posibil ca, exclusiv prin alimentație, să se introducă în organism o cantitate corespunzătoare de vitamina D, de aceea suplimentarea vitaminei D este indispensabilă pentru toată lumea. În plus, organismul nu poate obține suficientă vitamina D nici din lumina solară care ajunge prin sticla ferestrei. Cantitatea de vitamina D necesară pentru aducerea nivelului sanguin în intervalul optim poate fi determinată de vârsta persoanei, de locul de reședință, de cât timp petrece direct la soare și chiar de luna curentă a anului. Despre modul în care poate fi crescut nivelul de vitamina D din organism prezentăm deopotrivă recomandările unor medici cunoscuți, de exemplu Dr. Hayman și Chris Kresser, precum și recomandarea comună a unor medici.

Recomandarea Dr. Hayman:

1. Recomandă testarea nivelului de vitamina 25(OH)D; nivelul normal este cuprins între 10–55 ng/ml. Acesta este suficient pentru împiedicarea rahitismului, însă este insuficient pentru o stare de sănătate corespunzătoare. În opinia Dr. Hayman, este necesară atingerea unui nivel de vitamina 25(OH)D de 40–65 ng/ml. În plus, este posibil ca, în viitor, intervalul optim să fie stabilit la o valoare și mai ridicată.
2. Este necesar consumul unui tip corespunzător de vitamina D. Singura formă activă a vitaminei D este colecalciferolul, adică vitamina D3. Totodată, multe suplimente cu vitamine și multe rețete de vitamina D conțin vitamina D2, dar aceasta este forma inactivă din punct de vedere biologic a vitaminelor D.
3. Este necesar ca vitamina D să fie aportată în cantitate corespunzătoare. În caz de deficit se recomandă, timp de 3 luni, un aport zilnic de 5.000–10.000 UI de vitamina D, dar exclusiv sub supraveghere medicală. Iar pentru menținerea unui nivel corespunzător de vitamina D este necesar consumul zilnic de 2.000–4.000 UI de vitamina D3. Există persoane cărora le este oportun să aporteze o doză mai mare și pe termen lung, de exemplu din cauza diferențelor receptorilor de vitamina D sau a culorii mai închise a pielii, respectiv și atunci când cineva trăiește la o latitudine mai nordică.
4. Este necesară monitorizarea stării vitaminei D până la atingerea intervalului optim. În cazul administrării unei doze mari de vitamina D – 10.000 UI – medicul curant trebuie să verifice la fiecare 3 luni nivelul de calciu, de fosfor și de hormon paratiroidian.
5. Trebuie luat în considerare că, în caz de deficit, suplimentarea vitaminei D, atingerea nivelului corespunzător al acesteia, poate dura chiar și 6–10 luni. După atingerea nivelului optim de vitamina D, doza poate fi redusă la o doză zilnică de 2.000–4.000 UI. ³⁸
6. Se recomandă, în plus, și aportul de vitamina D din alimentație, sursele acesteia fiind următoarele ³⁸:
7. a) Uleiuri din ficat de pește, cum ar fi uleiul din ficat de cod. O lingură conține 1.360 UI de vitamina D.
8. b) Din 100 de grame de somon sălbatic fiert se pot aporta 360 UI de vitamina D.
9. c) Conținutul de vitamina D al macroului fiert este de 345 UI la 100 de grame.
10. d) În 50 de grame de conservă de sardine în ulei se găsesc 250 UI de vitamina D.
11. e) Iar un ou întreg conține 20 UI de vitamina D.

Recomandarea Chris Kresser:

Chris Kresser, pe baza propriilor evaluări ale literaturii de specialitate și a experienței clinice, consideră că intervalul cel mai potrivit al 25(OH)D se situează în jur de 35–60 ng/ml. Subliniază însă că între unele grupuri de populație pot exista diferențe semnificative. Pentru cei care suferă de o boală autoimună, de exemplu, intervalul optim poate fi puțin mai ridicat, de 45–60 ng/ml, în vederea minimizării efectelor imunoreglatoare ale vitaminei D. Pentru optimizarea nivelului de vitamina D, Kresser recomandă următoarele:

1. Suplimentarea cu vitamine se recomandă în funcție de nivelul 25(OH)D.
2. a) Sub 20 ng/ml este necesară o combinație de expunere la UV, ulei din ficat de cod și suplimente de vitamina D.
3. b) Între 25–35 ng/ml este recomandată examinarea nivelului PTH. Dacă acesta este suprimat în măsură corespunzătoare, adică mai puțin de 30 pg/ml, suplimentarea nivelului de vitamina D este inutilă.
4. c) Între 35–50 ng/ml se recomandă continuarea dietei și a stilului de viață obișnuite, în vederea menținerii unui nivel corespunzător de vitamina D.
5. d) Peste valoarea de 50 ng/ml este necesară reducerea suplimentelor de vitamina D și trebuie să vă asigurați că se aportează, în cantitate corespunzătoare, și o altă vitamină liposolubilă, în vederea protecției împotriva toxicității.
6. După 3–4 luni este necesară retestarea. Dacă nivelul de vitamina D nu este corespunzător, este necesară modificarea corespunzătoare a dietei, a stilului de viață sau a suplimentelor alimentare consumate. Apoi, cu încă 3–4 luni mai târziu, trebuie verificat din nou nivelul de vitamina 25(OH)D.
7. Sursa principală a aportului de vitamina D să fie lumina solară și expunerea la UV. Numeroase beneficii ale luminii solare pot fi valorificate dincolo de faptul că produce vitamina D, scăzând astfel riscul atingerii unui nivel toxic. Merită să petreceți la soare 15–30 de minute în fiecare zi, sau jumătate din intervalul de timp în care pielea se colorează în roz. Cremele de protecție solară blochează însă producerea vitaminei D și orice alt produs fotochimic benefic care s-ar forma în piele sub acțiunea radiației UVB.
8. În vederea protecției împotriva toxicității, este necesar să se acorde atenție și altor micronutrienți. Uleiul din ficat de pește, de exemplu, este o sursă excelentă de vitamine A și D, în timp ce untul clarifiat, adică ghee-ul, este o sursă corespunzătoare de vitamina K. Cartoful dulce, banana, semințele de plantago (pătlagină), respectiv avocado conțin, deopotrivă, o cantitate însemnată de potasiu. În plus, este importantă și suplimentarea magneziului, deoarece, din cauza epuizării solului, este foarte dificil să se introducă în organism o cantitate corespunzătoare de microelemente exclusiv prin alimentație. ³⁹

Observațiile lui McCullough:

În SUA, în orașul Cincinnati din statul Ohio, se află Summit Behavioral Healthcare (SBH), un spital public de psihiatrie cu 291 de paturi. Din iulie 2011, în funcție de alegerea medicului curant, pacienții primesc suplimente de vitamina D3 de 5.000 UI sau 10.000 UI. Conform constatării instituției, suplimentarea vitaminei D este sigură și eficace chiar și în această cantitate, inclusiv aplicată pe o perioadă mai îndelungată, până la o valoare a nivelului de vitamina 25(OH)D de 202 ng/ml, în cazul unei suplimentări de 10.000 UI/zi de vitamina D3. ⁴⁰ Deoarece mulți pacienți se află în spital o perioadă mai îndelungată, aceștia primesc adesea vitamina D3 chiar și luni de zile; iar 43% dintre pacienți sunt tratați chiar și timp de un an sau chiar mai mult. La o parte însemnată a pacienților se constată, la internare, un deficit sau o insuficiență de vitamina D. ⁴⁰ Din două motive s-a ales aportul zilnic maxim de vitamina D de 10.000 UI/zi: 1. După o analiză riguroasă a studiilor legate de hipercalcemie, această cantitate a fost considerată încă sigură. 2. S-a luat ca bază faptul că organismul, în condiții naturale, produce zilnic, chiar și pe o perioadă mai îndelungată, 10.000–25.000 UI de vitamina D, dacă pielea este expusă unei radiații solare corespunzătoare. Potrivit acestui fapt, cantitatea de 10.000 UI poate fi considerată sigură. ⁴⁰ În plus, studiul a considerat sigur și aportul de 20.000–60.000 UI de vitamina D administrat zilnic, pe o perioadă mai îndelungată, caz în care nivelul de vitamina 25(OH)D atinge valoarea de 384 ng/ml. Pe această bază, nici în cazul unei valori mai ridicate decât nivelul de vitamina 25(OH)D de 100 ng/ml, stabilit în prezent ca limită superioară sigură, nu s-au găsit dovezi că ar fi toxic. Nu s-a găsit, de asemenea, nicio diferență la nivelurile generale ale calciului seric între pacienții care iau sau nu vitamina D; respectiv nu a survenit nicio hipercalcemie provocată de vitamina D. ⁴⁰ Aportul menționat, în doză mai mare, este aplicat în clinică exclusiv sub supraveghere medicală. Conform recomandării, cantitatea zilnică maximă care poate fi administrată în siguranță este de 4.000 UI de vitamina D. În cazul în care cineva plănuiește administrarea unei doze mai mari decât aceasta, se recomandă să o facă sub supravegherea medicului curant. ⁴⁰

Recomandări de consens:

1. În Europa Centrală, din martie până în octombrie, este necesar ca o radiație solară directă, timp de 15 minute pe zi, între orele 10 și 15, să atingă fața și membrele neacoperite pentru o producere corespunzătoare a vitaminei D3. De la sfârșitul toamnei până la începutul primăverii, însă, măsura radiației solare nu este suficientă pentru producerea cantității necesare de vitamina D.
2. Radiația UV-A oferită de solare nu este adecvată pentru a forma vitamina D3.
3. Din cauza conținutului scăzut de vitamina D al alimentelor, aprovizionarea cu vitamina D nu este o chestiune dietetică.
4. Pentru suplimentarea vitaminei D, vitamina D3 este mai avantajoasă decât vitamina D2.
5. Datorită timpului său de înjumătățire lung, suplimentarea vitaminei D este posibilă nu doar prin administrare zilnică, ci poate fi asigurată și printr-un aport săptămânal-lunar. Aceasta înseamnă administrarea unei cantități de 14.000 UI de vitamina D o dată pe săptămână sau de 60.000 UI într-o singură doză lunară.
6. Supraponderabilitatea crește necesarul de vitamina D.
7. Sursa principală de vitamina D a organismului uman este producerea sub acțiunea radiației UV-B.
8. Radiația solară zilnică de 10–30 de minute necesară pentru sinteza vitaminei D, care atinge corpul și 15% din suprafață – față, brațe, umeri –, în funcție de intensitatea radiației UV-B, nu crește riscul cancerelor de piele. Expunerea la soare pe o perioadă mai lungă decât aceasta, fără protecție solară, care duce mai ales la arsuri ale pielii, nu poate fi însă recomandată.
9. Pentru adulții peste 18 ani, neobezi, se recomandă un aport zilnic de 1.500–2.000 UI de vitamina D în vederea prevenirii deficitului de vitamina D. Cantitatea zilnică maximă care poate fi administrată în siguranță este de 4.000 UI.
10. Pentru sugari și copiii mici se recomandă administrarea, toamna și iarna, când pielea nu este atinsă de suficientă lumină solară, a unei vitamine D produse în condiții farmaceutice, în doză de 400 UI pe zi, de 1.000 UI pe zi la vârsta școlară mică și de 2.000 UI la vârsta adolescenței.
11. Ca rezultat al analizei de laborator, nivelul de 75 nmol/l se acceptă drept interval normal. În lunile de iarnă se recomandă consumul zilnic de 2.000 UI de vitamina D3, ceea ce este suficient pentru menținerea intervalului normal. În caz de deficit de vitamina D sau al anumitor boli, poate fi necesar și aportul unei cantități mai mari, administrarea unei așa-numite doze de saturație, sub supraveghere medicală. ^1–2

Cine și câtă vitamina D trebuie să administreze pe baza recomandărilor științifice?

Cauzele și simptomele supradozajului de vitamina D

Supradozajul de vitamina D este extrem de rar și apare cel mai adesea în accidente industriale. ¹ De regulă, organismul nu este pregătit mai degrabă pentru compensarea unei cantități prea scăzute de vitamina D; adică nivelul prea scăzut de vitamina D este cel pe care nu îl poate compensa. Un aport de vitamina D cu efect toxic poate fi cauzat, în cazuri extreme, de suplimentele de vitamina D în doze mari, adică nu de dietă sau de expunerea la soare. Motivul este că organismul este capabil să regleze cantitatea de vitamina D produsă sub acțiunea luminii solare, iar alimentele îmbogățite cu vitamine, oricum, nu conțin vitamina D în cantitate mare. ⁴¹ Adulții care iau zilnic 20.000 UI de vitamina D își mențin nivelul sanguin al 25(OH)D în intervalul de 60–80 ng/ml. La un asemenea aport nu s-a observat toxicitate ⁷. Concluziile practice ale Societății Americane de Endocrinologie legate de vitamina D au ajuns la constatarea că toxicitatea vitaminei D nu poate fi stabilită sub un nivel al 25(OH)D de 150 ng/ml. În general, se poate observa o toxicitate a vitaminei D, caracterizată de hipercalcemie, adică nivel ridicat de calciu, de hiperfosfatemie, adică nivel ridicat de fosfor, respectiv de o supresie ridicată a hormonului paratiroidian, atunci când aportul de vitamina D este excesiv de ridicat luni sau chiar ani de zile – se situează în intervalul de 50.000 UI și 1 milion UI pe zi ^{4, 6, 13}. Aceasta este o valoare cu mai multe ordine de mărime mai ridicată decât cea care figurează în recomandarea oficială (vezi: mai jos). Consens de specialitate:

• Doza toxică de vitamina D3 este peste 10.000 UI pe zi, administrată luni de zile.
• Doza sigură de vitamina D3 este de 4.000 UI pe zi pentru un adult. ¹

Suplimentele de vitamina D pot intra în interacțiune și cu mai multe medicamente; în acest sens, site-ul American National Institutes of Health a publicat mai multe exemple ³⁰.

Problemele cercetărilor legate de vitamina D

Uneori putem avea senzația că, în legătură cu vitamina D, întâlnim informații și recomandări contradictorii. De aceea este și esențial ca fiecare informație să fie interpretată în contextul său: în acest sens poate oferi ajutor poziția de specialitate ¹, respectiv și un articol în limba engleză care rezumă cercetarea vitaminei D. ⁴ Pentru interpretarea cercetării este important să recunoaștem limitele existente în proiectarea și metodologia studiului. În legătură cu cercetarea vitaminei D, cele mai importante întrebări sunt următoarele:

1. Este vorba despre un studiu observațional, care este capabil doar să evidențieze asocieri; sau despre un studiu randomizat controlat (RCT), care, de regulă, echilibrează variabilele perturbatoare necunoscute?
2. Cu ce metodă a fost măsurat aportul de vitamina D? Nivelul de vitamina 25(OH)D a fost considerat indicator proxy al aportului de vitamina D?
3. Ce beneficii au fost evidențiate în legătură cu vitamina D? A contat nivelul seric de vitamina 25(OH)D atins; sau un rezultat clinic special? A fost evaluarea rezultatului obiectivul principal al studiului?
4. În orice situație, 25(OH)D este cel mai potrivit pentru aprecierea statusului vitaminei D? ⁹

Asupra cauzelor rezultatelor pe alocuri contradictorii aruncă lumină un nou studiu. Măsura în care individul examinat este capabil să valorifice vitamina D depinde, pe de o parte, de eficiența cu care este capabil să transforme vitamina D în formă de metabolit activ, iar pe de altă parte, de interacțiunea 1,25(OH)2D cu receptorii săi. Din acest motiv, este extrem de dificilă și depinde în mare măsură de circumstanțele studiului și cartografierea legăturilor dintre aportul de vitamina D și efectele asupra sănătății asociate acestuia. ⁴²

Alte legături în raport cu aportul de vitamina D

Vitamina D și expunerea la soare

Deficitul de vitamina D este o problemă destul de frecventă, chiar și în climatele însorite, precum și vara – acest lucru se datorează faptului că oamenii petrec mult timp în interior, iar atunci când se află afară, își acoperă pielea cu haine sau folosesc creme de protecție solară. ¹¹ Pe baza datelor disponibile, în funcție de intensitatea radiației UVB, este necesară o radiație solară zilnică de 10–30 de minute, care atinge 15% din suprafața corpului – brațe, față, respectiv umeri –, pentru sinteza vitaminei D ^43–44. Acest interval de timp nu crește încă riscul de cancer de piele; expunerea la soare pe un interval mai lung decât acesta, care duce mai ales la arsuri ale pielii, nu poate fi însă recomandată. Pe lângă riscul crescând de cancer de piele, expunerea excesivă la soare nu este ideală nici pentru că o expunere unică mai mare la radiația solară nu se însoțește de o producție semnificativ mai mare de vitamina D. ^{1, 45} Deficitul de vitamina D amenință în mod accentuat generațiile mai în vârstă. Pe lângă faptul că acestea petrec oricum mai puțin timp la soare, și în pielea lor se găsește un număr mult mai redus de „receptori” care ar transforma lumina solară în vitamina D. În plus, nici în dieta lor nu se găsește suficientă vitamina D; iar dacă totuși se găsește, atunci absorbția vitaminei D poate cauza probleme din cauza rinichilor îmbătrâniți. În consecință, la persoanele mai în vârstă de 65 de ani, valorificarea vitaminei D poate fi problematică, astfel încât, la această grupă de vârstă, riscul deficitului de vitamina D este foarte ridicat. ⁴⁶

Vitamina D și supraponderabilitatea

Vitamina D3 produsă sub acțiunea luminii solare, în caz de surplus, se depozitează în țesuturile adipoase, iar rezerva este utilizată de organism în perioada de iarnă, când se produce puțină vitamina D3 în piele. S-a constatat că, în grăsimea abdominală provenită de la pacienți obezi care au suferit o operație de bypass gastric, se găsesc în medie 4–400 ng/g de vitamina D2 și D3. De aceea, în cazul persoanelor obeze, grăsimea poate avea efect inhibitor pentru vitamina D, crescând riscul apariției deficitului de vitamina D ⁴⁷. S-a observat, în plus, și că, atunci când unor subiecți neobezi și obezi li s-au administrat pe cale orală 50.000 UI de vitamina D2 sau au fost expuși unei lumini solare simulate într-un solar, în cazul obezilor concentrația de vitamina D din sânge a fost de cel mult 50% față de sângele persoanelor neobeze. ^48–49 Conform unui studiu, IMC-ul este un indicator mai bun decât masa corporală absolută pentru determinarea dozei de vitamina D necesare fiecărei grupe de masă corporală în vederea atingerii țintelor specifice de vitamina 25(OH)D serică. Pe baza recomandării lor, este necesară o suplimentare de vitamina D de 2–3 ori mai mare pentru persoanele obeze și de 1,5 ori mai mare pentru persoanele supraponderale față de persoanele cu masă normală. ⁷

Necesarul de vitamina D variază individual. Factorii săi de influență sunt vârsta, locul de reședință, timpul petrecut la soare, precum și culoarea pielii.

Legătura dintre vitamina D și vitamina K

Pe baza cercetărilor efectuate pe animale, precum și pe oameni, susținute și de studii genetice, moleculare, celulare și umane, atât concentrația optimă a vitaminei D, cât și cea a vitaminei K au un efect benefic asupra sănătății sistemului cardiovascular. Dovezile actuale sugerează că suplimentarea concomitentă a vitaminelor D și K poate fi mai eficientă decât consumul exclusiv de vitamina D sau exclusiv de vitamina K pentru menținerea sănătății oaselor, respectiv a sistemului cardiovascular. ⁵⁰ S-a demonstrat, în 2007, că vitamina D, administrată în doză mare, poate duce la deficit de vitamina K. Totodată, pentru ca această teorie să poată fi confirmată, sunt necesare cercetări suplimentare. ⁵¹ Oamenii de știință studiază până în prezent funcțiile de legătură dintre vitamina D și vitamina K. Efectul exercitat reciproc nu este încă pe deplin clarificat, însă este esențial ca, prin alimentație, să se aporteze o cantitate corespunzătoare de vitamine D și K, deoarece organismul are nevoie fundamentală de amândouă. ⁵²

Legătura dintre vitamina D și vitamina A

Adesea se studiază efectul vitaminelor A și D asupra răspunsului imun, însă cele două vitamine sunt rareori studiate împreună. În ciuda faptului că știm bine că cele două vitamine, împreună, influențează numeroase funcții celulare, se află în strânsă legătură una cu cealaltă și pot fi, de asemenea, reglate reciproc. ⁵³ Datele referitoare la riscul vitaminei D și al prevenirii cancerului pulmonar sunt disponibile în măsură limitată în cazul grupurilor de populație cu risc ridicat. Vitamina A, adică retinolul, joacă un rol decisiv în dezvoltarea plămânului, precum și în diferențierea celulelor și în calea de semnalizare a vitaminei D ⁵⁴. Aportul de vitamina A provenit din dietă și din suplimente poate susține capacitatea vitaminei D de prevenire a cancerului pulmonar în rândul persoanelor fumătoare. ⁵⁵ Datele disponibile despre legătura dintre densitatea osoasă scăzută (BMD) și aportul ridicat de vitamina A sunt contradictorii. Conform rezultatului unui studiu transversal, aportul de vitamina A nu influențează densitatea osoasă atât timp cât nivelul seric de vitamina 25(OH)D rămâne la un nivel moderat, de 20–30 ng/ml ⁵⁶. Vitaminele D și A lucrează pe receptori nucleari comuni ⁵⁷, iar aportul ridicat al uneia dintre ele poate provoca simptomele de deficit ale celeilalte – acest lucru poate sta și la baza efectului de scădere a densității osoase al vitaminei A în caz de deficit de vitamina D. ⁵⁸ Un metabolit important al vitaminei A este acidul retinoic, care joacă un rol-cheie în imunitatea mucoaselor și în diferențierea unui subgrup de limfocite T, care îndeplinesc un rol important în reprimarea reacțiilor inflamatorii. ⁵⁹

Legătura dintre vitamina D și magneziu

Screeningul deficitului cronic de magneziu este dificil, deoarece până în prezent nu este disponibilă o posibilitate de analiză de laborator simplă și exactă pentru determinarea statusului total de magneziu al corpului. Magneziul este indispensabil metabolismului vitaminei D, dar aportul unei doze mai mari de vitamina D poate provoca o depleție severă a magneziului. Suplimentarea corespunzătoare a magneziului trebuie considerată un aspect important al terapiei cu vitamina D ⁶⁰. De exemplu, aportul dietetic scăzut de magneziu poate împiedica răspunsul PTH la 25(OH)D. ¹⁶

În imagine, câteva surse dietetice de vitamina D.

Vitamina D și coronavirusul

Interesul față de rolul posibil al vitaminei D în prevenirea sau tratarea infecțiilor respiratorii acute se întinde până în anii 1930. Pe atunci, pentru reducerea absențelor de la locul de muncă provocate de răceala comună, se studiau efectele posibile ale uleiului din ficat de cod. Ulterior, metaanalizele studiilor randomizate, controlate, efectuate între 2007 și 2020, au relevat efectele protectoare ale vitaminei D împotriva infecțiilor respiratorii acute. Este important de menționat că acestea sunt efecte moderate, cu o heterogenitate ridicată. ⁶¹ Din cauza suprapunerilor izbitoare ale factorilor de risc ai formei severe de COVID-19 și ai deficitului de vitamina D, inclusiv obezitatea, vârsta mai înaintată, respectiv originea etnică neagră sau asiatică, s-a născut presupunerea că suplimentarea cu vitamina D ar putea fi un mijloc preventiv sau terapeutic promițător în cazul COVID-19. ⁶² Este justificată presupunerea că vitamina D modulează favorabil răspunsurile la SARS-CoV-2, atât în faza virémică timpurie, cât și în faza inflamatorie sistemică ulterioară a COVID-19. Este un fapt cunoscut de mult timp că metaboliții vitaminei D au un efect de susținere asupra metabolismelor antivirale înnăscute. Datele de laborator legate de răspunsurile vitaminei D la SARS-CoV-2, respectiv de efectele exercitate, sunt însă mai puțin cunoscute. Un studiu a raportat, în celulele epiteliale nazale umane infectate cu SARS-CoV-2, efectul inhibitor al 1,25(OH)2D, adică al vitaminei D active (hormonul D). ⁶³ Un studiu care a examinat 489 de pacienți a constatat că probabilitatea ca un pacient să aibă un test COVID pozitiv este de 1,77 de ori mai mare atunci când acesta are, în mod presupus, un deficit de vitamina D. ⁶⁴ Într-un alt studiu, unor pacienți vârstnici li s-au administrat suplimente de vitamina D3 imediat înainte de apariția bolii COVID-19 sau în timpul acesteia. Cei care au luat suplimente de vitamina D3 au supraviețuit infecției în proporție de 82,5%, în timp ce, în grupul de control, rata de supraviețuire a fost de doar 44,4%. ⁶⁵ Pe lângă toate acestea, s-a evidențiat și că vitamina D reglează reacțiile inflamatorii imunopatologice în contextul infecțiilor respiratorii. Aceste efecte au fost mediate de reglarea sistemului renină-angiotensină (RAS) într-un model animal ⁶⁶. Această constatare are o importanță sporită în legătură cu COVID-19, unde activarea excesivă a sistemului RAS se însoțește de un prognostic nefavorabil. ⁶² S-au înregistrat, de asemenea, numeroase studii spitalicești, însă din două motive poate constitui o provocare evidențierea efectelor suplimentării cu vitamina D în cazul formei severe de COVID-19. Primul dintre acestea este că pacienții ajung, de regulă, în spital în stadiul tardiv, inflamator sistemic al virusului, când efectul antiviral declanșat de suplimentarea cu vitamina D poate fi deja prea târziu pentru ei. Iar în al doilea rând, este dificilă evidențierea efectului micronutrienților dincolo de dexametazonă, care are un puternic efect antiinflamator și este considerat medicament standard în cazul bolilor grave. ⁶² Din punct de vedere medical, se poate recomanda consumul de vitamina D până la atingerea valorii aportului zilnic recomandat, cu care se poate câștiga potențial mult. Recomandările se bazează pe beneficiile vitaminei D asupra sănătății oaselor și mușchilor, iar în acele grupuri de populație în care deficitul de vitamina D este frecvent, poate reduce gravitatea evoluției COVID-19. ⁶² Conform recomandării legate de vitamina D, în timpul bolii severe COVID-19 este necesar ca pacientul să primească zilnic 12.000 UI, iar ulterior 4.000 UI pe zi, pe durata șederii în spital. Cu această cantitate de aport se saturează rezerva de vitamina D a pacientului. ² Boala provocată de coronavirus merită prevenită și din cauza sindromului post-COVID care rămâne după derularea fazei active a bolii și care poate cauza simptome chiar și luni de zile. Despre rolul micronutrienților care ajută la prevenirea coronavirusului – vitamina D, vitamina A, seleniu, melatonină – puteți citi în articolul nostru despre coronavirus.